Dragoş Mănac

World Domination!

Despre cifre si context

November 3rd, 2009 by Dragos Manac

"Torture numbers, and they’ll confess to anything."

Ce gresesc? Daca ai lucrat in mediul online in ultimii cativa ani, cu siguranta ti-ai pus intrebarea asta. Vad o multime de oameni talentati, cu proiecte interesante si foarte muncite, care nu reusesc sa aiba succes asa cum si-au imaginat. Desi aparent fac tot ceea ce trebuie, nu reusesc sa aiba rezultatele asteptate. Asadar, undeva se face o greseala.

Orice carte, orice prezentare, orice site sau orice sursa de informare despre antreprenoriat o sa-ti spuna care sunt metodele si uneltele pentru a dezvolta un business online eficient. Asta auzim si citim zilnic. Retetele exista. Ele sunt incercate cu rezultate exceptionale de geniile antreprenoriale. Toti ii admiram pe Steve Jobs, Richard Branson sau Larry Page. Ei sunt dovada faptului ca se poate. Chiar daca nu e vorba despre cei mai influenti antreprenori la nivel mondial, exista persoane ca Seth Godin, Guy Kawasaki sau Paul Graham care ne arata cum poti avea o viata implinita fara a fi miliardar, multumindu-te cu cateva (zeci de) milioane din munca pe care o faci cu pasiune. Putem merge mai departe cu nominalizarile, insa ideea se pastreaza: ai un concept bun, il pui in aplicare si ajungi (dupa multiple iteratii si lectii invatate) sa ai succes.

Ne intoarcem acasa, punem in aplicare teoria, iar rezultatele intarzie sa apara. Sa studiem un pic succesele online romanesti: siteuri de joburi, siteuri de dating, siteuri de vandut masini second hand, publisheri foarte mari de content generic, siteuri de comert electronic. Cand spun siteuri ma refer la 1-2, maxim 3 astfel de siteuri. Se observa un model – toate aceste siteuri raspund unor nevoi primare: loc de munca, sex (adica prietenie), stiri (economie-scandal-sport), achizitii importante (masina, computer).

Cu cat avansam spre segmente sau nise in onlineul romanesc, cu atat avem de a face cu proiecte mai frumoase, mai bine executate si mai ineficiente ca si rezultat. Daca analizam in general in economia romaneasca a ultimilor ani putem vedea domeniile de succes: imobiliare (casa), retail (haine, mobila, mancare), banci (bani pentru nevoile primare), telecom (comunicare, statut social). Modelul se pastreaza si la televiziuni, unde avem cele 3 tipuri: ProTV, OTV si Acasa.

Sa ne imaginam un Skype facut in Romania, pentru piata locala, care in timp sa prinda international. Sau un Digg romanesc. Trilulilu ca prima aparitie mondiala pe content video. Un TechCrunch romanesc. Un Apple romanesc. Un eBay romanesc. Un Google romanesc. Cat se poate de serios, incercati sa faceti un exercitiu mental si sa vedeti toate aceste branduri pornind din Romania. Pare ridicol? Pentru toate aceste servicii exista un corespondent romanesc, mai bine sau mai slab facut. Ce rezultate au proiectele romanesti echivalente? De obicei nu au nici o masa minima de utilizatori, iar cand o au, nu o pot monetiza.

Acum, sa trecem la cifre! PIB-ul Romaniei 264 mld USD. PIB-ul SUA 14230 mld USD. De ce SUA? Pentru ca majoritatea proiectelor mari, populare mondial, isi au originea in SUA. Alti indicatori:

  • raport US/RO PIB pe cap de locuitor 4:1

  • raport vorbitori engleza/romana 70:1

  • raport populatie US/RO 17:1

  • raport acces internet US/RO 35:1

  • costul vietii New York – Washington DC / Bucuresti 1.5:1

  • beneficiile aduse de publicitatea online in US depasesc cu 10-15% PIB-ul Romaniei

Fara a avea pretentia unor indicatori foarte stiintifici, cifrele de mai sus impreuna cu lista succeselor pentru consumatorii locali online si offline ne ajuta sa tragem niste concluzii simple:

  1. Piata romaneasca este foarte mica. Romania are o populatie mica, cu o putere de cumparare mica. Asta dicteaza un volum si niste obiceiuri de achizitie – respectiv clientii isi cheltuiesc putinii bani pentru a-si acoperi nevoile de baza. Asadar, abia putem sa vorbim de segmentarea pieteii, iar din segmentele formate foarte putine sunt profitabile.

  2. Costul de a face business in Romania este considerabil. Chiar daca salariile sunt relativ mici in comparatie cu pietele externe, costurile totale sunt mari. Asadar, avand costuri mari, atacarea unui segment restrans sau a unei nise este o eroare majora. Presupunand ca ai atinge nivelul maxim posibil de succes, tot abia ti-ai acoperi costurile – capcana in care cad majoritatea proiectelor online romanesti.

  3. Limitarile limbii, ale culturii si ale pietei sunt dramatice. Poti accesa doar piata minuscula cu putere mica de cumparare. Pentru a adresa piata internationala deja trebuie depasite doua obstacole majore: cultura de business occidentala (mult mai evoluata si mai sofisticata) si folosirea limbii engleze (nefiind nativa, tranzitia este costisitoare).

Aceste diferente nu sunt prezentate de niciun autor de carti de succes in limba engleza si de niciun strain venit sa vorbeasca la conferinte locale. Este normal, deoarece ei au experienta pietelor proprii, in care teoria lor functioneaza, avand o baza imensa de consumatori si putere mare de cumparare. De cele mai multe ori noi aplicam teoria respectiva fara a lua in considerare particularitatile pietei locale, care fac respectivele teorii inutilizabile.

Facand o paralela simpla, noi ne asteptam sa construim Empire State Building in Bragadiru si sa exploatam comercial aceasta realizare. Desi e vorba de o constructie in Bragadiru, costurile totale vor fi imense (sub cele din US cu cateva procente, daca asta ne incanta cu ceva). Beneficiile potentiale vor fi la nivelul localitatii Bragadiru, unde doar BCA-ul, vodca sau cartofii au un potential comercial ridicat (desi limitat de numarul de locuitori). Pare aberanta comparatia, dar nu este. Aberant este sa avem asteptari necorelate cu realitatea locala, doar pentru ca urmarim exemple si retete straine.

Ce trebuie facut? Greseala esentiala este faptul ca nu punem corect lucrurile in context. Asadar, putem sa ne adaptam contextului, facand produse mass market la nivelul, asteptarile si nivelul financiar ale potentialilor clienti locali. Asa s-au nascut (intentionat sau din intamplare) succesele online si offline din Romania. Alternativ, putem sa schimbam contextul si sa folosim teoria din carti pe piata in care a fost gandita, suportand barierele, costurile si riscurile unei astfel de mutari.

Un lucru este sigur: nu trebuie sa privim piata unidimensional si nu trebuie sa ignoram cifrele, altfel vom ajunge din nou sa ne intrebam ce gresim. Ar fi pacat, pentru ca si asa irosim o gramada de munca si talent adresand incorect piata.

Posted in Afaceri, Banii tai, Evolutie Personala, Hotnews, Neclasificate, Recomandari

28 Responses

  1. Cristian Orgonas

    doar o mica corectie – era bine daca PIB-ul Romaniei ar fi fost de $264 mld :-)
    Anul trecut a fost $200mld, anul asta va fi in jurul a $170 mld.
    Oricum, asta nu schimba cu nimic concluzia articolului.

  2. admin

    Am luat datele de pe wikipedia :) Multumesc de corectie.

  3. Radu

    Foarte bun articol, nu ma gandisem sa privesc din asemenea punct de vedere diferentele intre antreprenoriatul posibil in Ro si cel posibil in exterior. Multumesc

  4. uberVU - social comments

    Social comments and analytics for this post…

    This post was mentioned on Twitter by stmurgeanu: Despre cifre si context – http://bit.ly/3dZiLQ [via @manac ]…

  5. diana

    Fals. Romania are niste avantaje semnificative.
    Doar ca e penibil sa vrei sa lucrezi in Romania doar pentru Romania. Nici o firma pe lumea asta nu lucreaza doar pentru piata locala.
    Analiza ta pleaca de la o limitare mentala nu reala.

  6. serban

    faza e insa ca, desi cred ca avem destui romani care nu mai au o problema cu “satisfacerea nevoilor materiale primare”, ne lovim de o alta caracteristica/problema nespusa a Romaniei – suntem un popor de “recenta extractie rurala” – cu tot ce implica asta. printre altele lipsa imaginatiei si imposibilitatea de a mai vrea si altceva dupa masa, casa, masina. rafinarea socio-culturala nu se petrece in cativa ani de zile dupa disparita foamei & folosirea incaltamintei, ci in cateva decenii, si la noi nu au trecut decat doua. asta explica cam tot, de la protv & otv la manele si esecul e-biz-urilor de nisa. nu poti sa faci biznis online cu aceeasi mie de oameni de care te lovesti la toate concertele misto din bucuresti. statistic vorbind, “la medie” suntem copiii primei generatii incaltate din istoria romaniei. bineinteles ca nu e destul pentru e-visele e-antreprenorilor nostri.

  7. Bogdan Belcea

    @Cristian Diferenta e data ca cifra de ~264$ Mld este ca GDP PPP (Purchasing power parity) iar cea de ~200$ Mld e GDP (nominal) in $ la valuarea dolarului din anul respectiv.

    Desigur, pentru acuratete trebie avuta in vedere si sursa … banca mondiala de exemplu ne-a estimat un GDP PPP de chair 300$ Mld :P

    In general, GDP PPP e mult mai relevant in tari unde o buna parte a tranzactiilor nu se face in mod oficial sau “pe bani”.

    Fain articol Dragos, se vede deja ca esti cu jumatate de portofel in SUA :P

  8. dan

    absolut corect

  9. Zorin

    nu doar piata e mica la noi… mai avem si alte “ingustimi” istorice

  10. Dragoș Mănac despre piața online din România « La Rotundu

    [...] Manac.ro [...]

  11. Mugur Frunzetti

    Atunci e clar, incercam sa facem afaceri in US :)

  12. Florin Cojocariu

    Analiza ta trebuie pusa la rindul ei in context:) E o parte din explicatie insa nu toata. Daca metrica de succes sint banii pe care-i faci direct (nu din publicitate), da, e corect, Romania e o piata mica. Daca metrica e traficul iar banii vin din publicitate (sau ar trebui sa vina), Romania nu mai e o piata mica.
    Chestiunea traficului nu e insa deloc simpla pentru ca actorii implicati in monetizarea traficului functioneaza nepotrivit. Cantitatea chioara, neperformanta, e masura la ordinea zilei pentru ca agentiile vind siteurile ca pe minutele de publicitate din anii 90, cu camionul.
    E foarte mult de discutat, pe linga piata. Uite, piata din Israel e mult mai mica si acolo sint companii locale de internet care fac bani seriosi intr-un mediu concurential feroce. De ce oare?

  13. Costin

    Dar de ce trebuie sa ne adresam doar pietei din Romania sau limbii romane.
    Traficul(poate fi imens) generat de continutul in limba engleza este mult mai usor de monetizat. E adevarat ca trebuie sa stapanesti limba engleza dar daca vrei sa faci o diferenta atunci nu mi se pare un efort prea mare. Nu vad de ce un blogger interesant in RO nu poate scrie lucruri interesante si pentru alte natii. Think Big!

  14. Sorin

    1. Ideile bune ar trebui sa aiba loc, conform statisticii, si in Romania. Se intampla sa aiba loc.
    2. Executia ideilor bune tine de finantare. Din pacate in Romania aceasta nu este la acelasi nivel ca in USA. Mai ales cea pentru antreprenori. Laudabile initiativele gen Seed Money.
    3. Executia ideilor bune tine si de know-how. Incepi ca un antreprenor, cresti repede dar la un moment dat devii prea mare pentru a mai face lucruri dupa ureche. Si piata din Romania nu poate sustine evolutia unei afaceri mici in a deveni un competitor global. Iata un motiv in plus pentru ca sa nu avem afaceri competitive. Exceptiile (gen BitDefender, Softpedia) confirma regula.

    Si fac o paralela cu mult hulitul fotbal: degeaba se nasc talente mari in Romania daca nu pot evolua intr-o echipa de valoarea lor. Si daca nu joaca impotriva unor competitori la fel de valorosi. Ajung sa ramana pana la retragere “tinere sperante” sau sa plece in afara.

    Nu ai finantare, nu ai competitori valorosi, nu ai know how. Vrei sa fii nr 1. in lume?

    GO WEST !

  15. Andrei Potorac

    Excelent articol! Sunt totuşi si o serie de avantaje in a lucra in Romania. Aceleaşi avantaje pe care le vad toţi cei care lucrează din alte tari cu noi.

    Nici eu nu voi reuşi sa înţeleg limitarea impusă de antreprenorii care fac startupuri ce nu se ocupa de retail, care in cele mai multe cazuri trebuie sa fie locale – de a nu se adresa întregii planete.

    Când va fi in stare cineva din tara asta sa facă un film de genul 2012 sau Avatar, tot atunci vor fi startupuri care sa concureze la nivel internaţional cu cele mai cunoscute din lume. Sa nu ne mai uitam la SUA căci suntem departe. :(

    Ca proaspăt absolvent al singurei Facultati de Informatica din tara, cea de la Iasi, pot sa îţi zic ca vina porneste de la materia şcolara si profesorii depășiți din toate punctele de vedere. Noi nici nu mai cerem celor care aplica sa aibă studii in IT. E penibil ce se studiază, comparativ cu nivelul la care se pregătesc studenţii in alte tari. Suntem depășiți pe toate planurile, iar singurul avantaj de a mai fi prezent in Romania e nivelul salarial la care se pot dezvolta proiecte internaţionale ( nu locale ).

  16. Andrei Maxim

    Personal, nu sunt sunt deloc surprins de conţinutul articolului, părându-mi-se destul de evident că afacerile din online-ul românesc trebuie să proiecteze nişte profituri cu cel puţin un ordin de mărime mai mic decât omologii lor din SUA.

    Ca un exemplu, acum trei luni vorbeam cu un prieten de un proiect, iar cifra scoasă relativ din burtă ca estimare a venitului pe primul an era undeva la 10.000 de Euro, iar cu ceva şansă să ajungă la peste 50.000 în anul doi şi 100.000 de Euro în anul trei. Şi chiar şi aşa, proiectul nu a ajuns pe prima poziţie în lista noastră de priorităţi pentru că cifrele ni se par uşor cam mari pentru a fi reale.

    A, că se mai vinde un eJobs sau un autovit.ro pe câteva milioane, da, se mai întâmplă, însă consider că sunt mai mult întâmplări norocoase decât un trend pe care să ne bazăm. Şi să nu uităm că totuşi norocul a cam fost făcut în ani mulţi de muncă şi cu destul de multe investiţii.

    Şi, ca o notă, Dragoş este unul din cei 4-5 oameni din online-ul românesc la care m-aş duce pentru sfaturi. Din ce am văzut până acum, e unul dintre puţinii oameni de la care poţi să înveţi multe, asta dacă sunt curioşi ;-)

  17. Bogdan Socol

    Daca nu te deranjaza tutuiala:
    -> esti baiat destept !

    adresabilitatea internationala este pentru oricine. Dar nu oricine profita de ea.

    Cam atat.

  18. alois

    am făcut exerciţiul tău mental. Rezultatul: mi se pare o mare greşeală să încerci să concurezi cu servicii deja bine înfipte (google, youtube, skype), CU EXCEPŢIA cazului cînd ŞTII SIGUR că poţi aduce o funcţionalitate românească specifică care nu va fi NICIODATĂ suportată de serviciul original !

    Din păcate SIGUR şi NICIODATĂ sînt superlative imposibil de atins. Dacă ai făcut, de exemplu, un site web care afişează adresele în Bucureşti cu tot cu numărul străzii, ceea ce nu face Google maps (să zicem), şi timp de 6 luni îţi merge bine, în momentul în care Google maps va implementa şi el afişarea numărului străzii, eşti terminat, descreşterea site-ului tău va fi constantă şi continuă pînă aproape de 0.

    Mulţi useri chiar DORESC un singur serviciu puternic şi complet în loc de 7 parţiale. Eu cînd caut un clip video, aş prefera să-l găsesc sigur pe youtube, decît să trebuiască să-l caut şi pe trilulilu şi pe încă N site-uri. Cînd fac un search în Google doresc să găsesc rezultatul optim cît mai repede, nu să fac 7 search-uri şi pe yahoo, şi pe rom-google sau cum vrei să-i spui.

    Ca antreprenor pe internet ştii, sau trebuie să ştii, că userul de rînd e interesat ca serviciul să meargă şi basta. Nu e interesat aşa de mult unde este “hosted”, nu îl interesează să încurajeze un serviciu românesc doar pt că e românesc, dar e vizibil mai slab decît Google să zicem. Marea masă de useri folosesc serviciul în grabă, nu au timp de subtilităţi, vor rezultate, nu mîndrie patriotică.

    Deci pt ca un brand să fie lansat în RO şi să ajungă internaţional, trebuie să ofere ceva complet nou şi să poată susţine ritmul de creştere, ceea ce e dificil – Google s-a bătut mult cu Yahoo de exemplu, pînă a ajuns în top, şi a beneficiat şi de mult noroc la început, dar şi de o bază materială şi umană mai greu de atins în RO. În timp ce un band RO-only care copiază (a se citi “personalizează”) un brand cunoscut internaţional are din start şanse foarte mici.

    Încă 2 observaţii:

    1)raportul de vorbitori EN/RO la nivel internaţional cred că e mult mai mare de 70/1. În rîndurile utilizatorilor de internet, vorbitorii de EN (chiar dacă nu vorbesc fluent, doar cît să poată citi nişte info pe internet) sînt foarte mulţi chiar în ţări (gen FR) care descurajează folosirea EN, darămite în ţări neutre (Rusia, China, etc). Cred că statistica aia e prost făcută.

    2) toate căţile astea “cum să fii un antreprenor de succes”, “cum să ai succes în domeniul N” reprezintă un curent de cărţi în esenţă “for dummies”, o modă de a scrie cărţi de dragul de a scrie, doar pt că se vînd şi deci încasează banii de la oameni care nu ştiu pe ce să dea banii. Sînt scrise de oameni fără talent literal şi fără cine ştie ce experienţă în domeniu (aici pot fi excepţii), şi în ele găseşti de cele mai multe ori lucuri pe care le ştiai în proporţie de 99%, şi care nici măcar nu sînt bine sistematizate. M-am uitat pe astfel de cărţi: în 3 pagini se exprimă idei care s-ar putea sintetiza în 1/2 pagină, după care se reiau punctele principale cu font mare, ca să fie siguri că cititorul a înţeles, de parcă ar fi un manual de şcoală primară… în general, nu merită banii.

  19. Cristian

    Pacat ca nu faci mai multi bani din articolele bune ca acesta. As trebui sa te critic dar ma abtin …

  20. site_watcher

    http://www.cozonaci-calzi.ro

    uitati exemplu de website nisat la maxim . Produsele sunt excelente. Iar livrarea foarte rapida

  21. admin

    Imi datorezi un cozonac :) Succes!

  22. Online Revolution

    Va dau un exemplu de afacere care se poate face in Romania si care ar putea sa mearga: un program de contabilitate facut online (SAS – software as a service).

    Legile se schimba non-stop, si nu sta Google sa faca o aplicatie online de contabilitate.

    In SUA exista asa ceva, se cheama QuickBooks Online.

    Ar putea fi oferit gratuit firmelor care au pina la un anumit rulaj, dupa care firmele ar trebui sa plateasca.

    Bineinteles, este de munca si de investit, de angajat oameni, de lucrat minim 2 ani de zile inainte de a scoate profit, etc – nu poti sa o dai unui pusti care de-abia a invatat PHP si MySQL si sa-i spui “Hai Gigele, fa asta”, pentru ca nu o sa iasa nimic.

    Problema la noi este ca foarte multi antreprenori online merg pe ideea de a ciupi si a stoarce profituri nemeritate, imediat.

    Ma deranjeaza de exemplu foarte mult faptul ca atunci cind caut un hotel intr-un anumit oras, introducind in Google numele hotelului si orasul, dau peste zeci sau chiar sute de site-uri de intermediari, care imi dau date despre hotel si apoi telefonul lor, al intermediarilor – ca sa-i sun pe ei si sa fac rezervare prin ei, cumva, desi nu imi ofera nici o valoare adaugata.

    Pe linga faptul ca nu ofera numarul de telefon al hotelului, mai sint si pline de reclame, au un layout de am senzatia ca orbesc, etc. Si sint bine promovate dpdv al SEO, in asa fel incit site-ul hotelului insusi sa apara pe pagina a 2-a sau a 3-a de rezultate de la Google.

    Asta in conditiile in care site-urile serioase din afara, cum ar fi ViaMichelin.com, ofera o gramada de functii gratuite, inclusiv hoteluri cu numere de telefon ale hotelurilor!

    Baieti, vreti sa faceti pe intermediarii in industria hotelurilor? Ridicati-va macar la nivelul unui Booking.com, faceti un web design decent care sa nu-mi revolte simtul estetic, puneti poze si review-uri “pe bune”, si mai ales explicati-mi foarte clar si la obiect de ce as rezerva camera prin voi si nu direct la hotelul respectiv.

  23. tudor

    As mai adauga in randul … “concluziilor simple” si nivelul de educare a romanilor care utilizeaza internetul. Suntem mai putini decat cei din alte tari, dar lipsa unei etici online permite existenta unor situatii penibile – situatii care ii indeparteaza de mediul online si pe cei care inca mai au o urma de bun simt.

  24. Poziţionarea şi comunicarea lu’ Open Coffee pe net « Chinezu

    [...] mai departe leapşa lui Petreanu, Dragoş Manac şi, pentru liniştea mea sufletească, lui Moş Califar [...]

  25. eRadical

    Superb articolul !

    Chiar de mult mă întrebam:

    „De ce «acum când tehnologia permite» ne încăpățânăm să creăm aplicații online (că de mult timp au depășit noțiunea de «sait») orientate STRICT publicului din România ?”

    Think globally !!!

  26. Cristi Mereuta

    Buna ziua domnule Dragos, cum as putea sa pot vorbi cu dumneavoastra mai multe lucruri intr-o chestiune privind intiintarea unui post de radio ?
    Am introdus o adresa de e-mail efectuand acest post, imi puteti trimite un mesaj de intampinare spre a va contactat eu ulterior ?
    Va multumesc si va rog sa ma aveti invedere cu un raspuns.
    Cu stima,
    Cristi Mereuta

  27. Ncu

    F. f. tare, ai expus aici exact ceea ce gandesc eu de un an incoace.

    As mai adauga vis a vis de comparatia cu SUA ca China are in prezent mai multe persoane conectate la Internet decat toata populatia SUA. In 5-10 ani vor avea si ei nevoie de antivirusi, de suite office, de clienti twitter, etc… .

  28. alexnicolae

    buuuun articolul. dar! ca sa poti creea un produs global trebuie sa ai o cultura globala. In NY intalnesti tot timpul oameni veniti din toata lumea. Intuiesti limbajul si nevoile comune. Un produs international va iesi si din Ro in momentul in care vor lucra la acel produs si un indian doi, un britanic, un francez, si vre-o 2-3 rusi si americani. Sau ramanem la ce se face acum, pe baza specificatiilor din vest se produce prelucrarea bruta a datelor pentru proiecte din afara sau pt .ro. Cu nuanta ca specificatiile pot include si lucrul dupa modele, gen site-uri din afara, cu implementarea pt Ro. Oricum riscul de a merge international pt o firma din Ro, e mult mai mare, dar si daca iese bine, ordinul de marime al rezultatului va fi mult mai mare. Si mai este un aspect al inovarii -proprietatea intelectuala. Microsoft, Google e in USA, pt ca oriunde altundeva nu cred ca ar fi avut posibilitatea sa isi protejeze proprietatea intelectuala.

Leave a Comment

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.

Previous entries

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetuer adipiscing elit. Aliquam justo tortor, dignissim non, ullamcorper at, lobortis vitae, risus. Cum sociis natoque penatibus et magnis dis parturient montes, nascetur ridiculus mus. Aliquam erat volutpat. Aenean mi pede, dignissim in, gravida varius, fringilla ullamcorper, augue.

(edit footer.php to change this text)

-->