Iadul prezentarii
“What this country needs is less public speaking and more private thinking”
Glosofobia, adica frica de a vorbi in public, este in teorie cea mai pregananta frica a oamenilor, urmata de moarte. Putem deduce de aici ca e destul de chinuitor (pentru 75% din omenire) sa fii nevoit sa vorbesti in fata unei multimi. [Nota: nu e agorafobie, e glosofobie. Am ramas cu gandul de la ea in urma prezentarii de la Agora ;-) Multumesc pentru observatii, chiar si pentru bobarnacele ironice de tip "ai gresit cuvantul prostule, mai invata, hahaha" etc., uneori sterse].
Eu am fost mereu terorizat de ideea de a vorbi in public. Prima mea prezentare, acum vreo 5 ani, a fost un cosmar total, chiar daca am facut repetitii, schite cu urma sa spun, memorari intense ale textului samd. Nici urmatoarele nu au fost departe. Exista chiar si o expresie americana care sa descrie acele prime experiente: fuck up.
De unde vine frica? Din ceea ce tu crezi ca cei care te privesc cred despre tine. E o spirala: tu crezi ca ei o sa aiba impresia ca esti un idiot – ei te vad panicat – tu iti adancesti impresia, te balbai si respiri panicat in microfon si ai gura uscata – ei isi pierd interesul sau mustacesc – tu incepi sa citesti slideurile si te rogi sa se termine mai repede - ei isi doresc acelasi lucru. Asa arata o prezentare proasta, adica standardul in lumea conferintelor. Fericitii din corporatii au macar backgrounduri si ilustratii frumoase, in prezentari gata facute – in timp ce firmele mici se chinuie de la un cap la altul.
Cei experimentati aleg calea sigura: citesc cat mai clar si mai monoton de pe slide, spun o poezie cu o voce liniara. Nu prea ai cum sa gresesti astfel, dar devii repede extrem de plictisitor si previzibil. Pentru un novice panicat modul lor de prezentare e aproape aspirational. Asa se creeaza traditia si publicul este condamnat la moarte prin power point.
Rezolvarea? Incepe de la Presentation zen – un website care ofera tone de informatie despre cum sa-ti structurezi corect o prezentare, plus diverse metode de livrare a prezentarii (din care poti alege situlul care ti se potriveste).
Cum fac eu? Dupa o serie de prezentari mi-am dat seama de niste lucruri:
- Slideurile cu text sunt stupide (deoarece ei sunt cititori mai buni decat esti tu la papagalit informatia).
- Cei din sala sunt mereu scarbiti de incecarile tale de a le baga pe gat tone de informatie.
- Oamenii retin 3 idei, din maxim 5-7 prezentate si repetate.
- Publicul vine la conferinte pentru a invata ceva, pentru a-si rezolva o problema, nu pentru a-i vinde tu lucruri.
- Nu exista clienti directi pentru produsul tau in sala, de aceea nu trebuie sa faci vanzare.
- Informatia seaca e greu de ingurgitat si digerat.
Acesta e motivul pentru care:
- Comunic cateva idei simple, de baza, deoarece cred ca exista sansa sa-si aduca aminte niste lucruri dupa prezentare, sa asocieze informatia noua unor concepte deja cunoscute sau sa-si creeze un soi de emotie in ceea ce priveste produsul, persoana sau ideile prezentate .
- Folosesc o poza sau o ilustratie sau un singur cuvant per slide, astfel incat sa induc o idee sau sa am o introducere pentru o povste.
- Folosesc cat mai putin text, doar cuvinte cheie, rezumatul unei idei, pe care pot dezvolta. Ma simt foarte liber sa improvizez fata de cazul in care trebuie sa citesc o sama de cuvinte de pe slide. In plus, asa eu devin prezentarea, nu slideul.
- Spun povesti, glume, intamplari, orice pentru a capta atentia, ilustra si convinge auditoriul.
- Vin cu informatie utila, aplicabila, noua, relevanta pentru public, pentru ca ei cu asta pleaca.
Cand fac toate astea, lucrurile merg bine. Cand am libertatea de a abera la maxim, prezentarile sunt foarte apreciate de public (RoNewMedia 2.0, saptamana trecuta). Credeam ca ma descurc si cu prezentari corporate de 40 de slideuri, avand deja experienta multor prezentari. Nu e adevarat, am esuat oribil (Agora, saptamana trecuta, prezentare Red Hat). Cand revin la teoria simpla a prezentarilor utile, cu slideuri sarace in ilustratii si cuvinte, lucrurile merg bine (azi, Rocs 2008, prezentari Red Hat virtualizate si datacenter). Am vrut sa scriu articolul inainte de a face prezentarile de azi, dar am amanat pentru a-mi verifica teoria (este corecta!).
Asadar:
- Nu va chinuiti sa vindeti, ci doar sa impartasiti ceea ce stiti, cu pasiune.
- Scrieti putin (aproape deloc) pe slideuri, oricat de important si de ne-uitat ar parea orice frantura de text.
- Nu considerati ca produsul vandut este interesant sau ca lumea vrea sa auda despre el, chiar daca a ales sa vina la prezentare.
- Nu comunicati o suta de idei, daca reusiti sa spuneti 3 lucruri care raman -> aveti o prezentare plina de informatie!
- Veniti cu informatie utila, povesti, divertisment, nu somn.
- Nu invatati poezii sau fraze interminabile. Sunt suficiente cuvintele cheie care sa declanseze povestea..
- Relaxati-va! Vor aprecia o poveste spusa cu pasiune, nu o interminabila lista de avantaje competitive si facilitati.
- Cereti o lavaliera sau vorbiti tare, fara microfon – asta o sa va dea libertatea de gesticula, de a fi natural, nu sansa de a respira greu-tremurand sau de a tipa intr-un microfon mobil sau fix cu care nu aveti exercitiu.
- Prezentarea nu este un fisier downloadabil, este o experienta, de aceea fisierul si handoutul este irelevant, oricat de respectabil si necesar pare. Primesc prezentarea doar cei care participa, ceilalti primesc franturi, ilustratii. Nu confundati o prezentare cu un studiu!
Spor la prezentari! Nu uitati ca sunt facute pentru public, nu pentru compania care le plateste.
PS: Azi mi s-a spus ca am avut o prezentare foarte buna, extrem de amanuntita si bine ilustrata. A avut sub 10 slideuri. Culmea, la prezentarea de 40 de slideuri nu s-a inghesuit nimeni sa-mi spuna cat de multa informatie utila am prezentat (desi era si multa, si utila, si prezentata).
Posted in Evolutie Personala, Hotnews, Neclasificate, Oameni si locuri, Personal, Recomandari
November 21st, 2008 at 1:41 am
Mda. Sunt din ailalti 25%. E perfect adevarat dar trebuie un oarece talent de actor.
November 21st, 2008 at 6:29 am
Salut Dragos, misto post, ca mai toate celelalte :). O observatie totusi: agorafobia nu e frica de a vorbi in public ci cred ca glosofobie e termenul corect.
R: Nu stiu daca e fix asta, mai cercetez, cu singuranta am gresit eu. Am modificat si articolul. Multumesc.
November 21st, 2008 at 6:38 am
cele mai bune prezentari le are steve jobs. poti invata multe urmarindu-l
November 21st, 2008 at 9:32 am
Agorafobia este frica de spatii largi, de locuri deschise, nu frica de a vorbi in public.
November 21st, 2008 at 9:36 am
Da, doar o ca o prezentare ‘de sponsor’ nu poate niciodata sa fie asa de creativa…..
November 21st, 2008 at 9:45 am
Sorry, dar:
AGORAFOBÍE, agorafobii, s.f. Teamă patologică, obsesivă şi nemotivată de spaţiile largi, de locurile deschise, de pieţe etc. – Din fr. agoraphobie.
R: True
November 21st, 2008 at 10:37 am
Chiar daca sfaturile sunt bune, premizele dvs. sunt gresite…
AGORAFOBÍE, agorafobii, s.f. Teamă patologică, obsesivă şi nemotivată de spaţiile largi, de locurile deschise, de pieţe etc. – Din fr. agoraphobie.
Sursa: DEX ‘98
AGORAFOBÍE f. Frică patologică obsesivă de a traversa locuri deschise (pieţe, spaţii largi etc.). /<fr. agoraphobie
Sursa: NODEX
November 21st, 2008 at 11:05 am
1. agorafobie inseamna frica de spatii deschise populate de oameni. Glossophobia inseamna frica de a vorbi unui public.
R: Da, am stabilit asta deja.
2. expresia “fuck up” nu exista, probabil ai vrut sa zici “fucked up’
R: Poate am vrut sa zic fuck up … http://www.urbandictionary.com/define.php?term=fuck+up
November 21st, 2008 at 11:10 am
Agorafobia reprezinta frica de spatii largi sau aglomerate (agora = piatza in lb. latina; fobia = frica). De unde pana unde frica de a vorbi in public??? Gee…si scriem un mare articol dand cu bata-n balta inca din primul rand? Hai sa vorbim cuvinte…
R: Da, oribil din partea mea. Multumesc pentru observatia constructiva.
November 21st, 2008 at 11:10 am
Dexul zice ca agorafobia inseamna altceva: AGORAFOBÍE, agorafobii, s.f. Teamă patologică, obsesivă şi nemotivată de spaţiile largi, de locurile deschise, de pieţe etc. – Din fr. agoraphobie.
Teama de a vorbi in public se numeste, se pare, glosofobie.
In rest, sfaturile sunt bune.
November 21st, 2008 at 11:26 am
Agorafobia in sens general e definita ca teama de spatii deschise, publice (agora – piata publica). Cumva opusul claustrofobiei. E drept ca si grecii se adunau in agora ca sa vorbeasca in fata multimii, deci nici definitia ta nu e departe de adevar.
Felicitari pentru articol – eu unul nu agreez prezentarile seci in PowerPoint; un bun orator (eventual si un flipchart) este mult mai eficient.
November 21st, 2008 at 11:28 am
Bun textul si folositor, cu o mentiune:
“Agorafobia reprezinta o teama de se afla in spatii aglomerate, de a calatorii cu mijloace de transport in comun, de a se afla departe de casa, etc. Simptomele implica teama subiectului de a se afla in situatii in care ii este dificil sa iasa sau nu pot primi ajutor in caz de nevoie.”
Eu nu as folosi termenul asta ca sinonim al fricii de a vorbi in public. Sunt doua lucruri diferite, desi manifestarea se poate asemana.
In rest traiasca prezentarile bune. Eu ma chinui sa le fac pentru altii, nu prea ma omor sa le sustin.Dar daca e musai, cu fric…aaa…placere :))
Sanatate
November 21st, 2008 at 11:42 am
Nu se cheamă “agorafobie”, ci “glosofobie”.
http://en.wikipedia.org/wiki/Glossophobia
November 21st, 2008 at 11:49 am
Dupa cum spun si cititorii hotnews.com unde e publicat articolul de blog,
agorafobia e cu totul altceva decat ce povestesti tu aici.
Iti sugerez sa te mai documentezi inainte de a scrie ceva.
Evita diletantismul de dragul de a parea inteligent.
Ionut
p.s. Astept cenzura.
November 21st, 2008 at 12:19 pm
Dragul meu nu frica ta de prezentari ma inspaimanta pe mine ci lipsa ta crasa de cunostinte.
Agorafobia = frica de spatii deschise.
R: Dragul meu, pe mine ma inspaimanta ieftinul ironiei tale.
November 21st, 2008 at 12:37 pm
Agorafobia nu inseamna ceea ce spui tu ca inseamna. Este un cliseu aparut in lumea “manageriala” care sa scuze frica de a vorbi in public. Cred ca puteai o introducere mai buna.
“E o spirala: ei o sa aibe impresia….”
ei o sa aiba.
In rest, nu am mai citit. Am citit alte posturi de-ale tale cu sufletul la gura, in schimb. Felicitari pentru tot, si cu bune si cu rele. Altfel nu evoluezi.
R: Multumesc. Sper sa evoluez.
November 21st, 2008 at 2:13 pm
@Dragos: Cand am pus eu comentariul nu mai era nici unul cu corectia de care se tot vorbeste atat – altfel nu l-as mai fi pus (probabil toate comentariile au stat in moderare si fiecare a crezut ca e primul care face corectura respectiva). Inca o data, felicitari pentru esenta postului.
@All: eu unul consider ca “greseala” lui Dragos este minora si perfect scuzabila – ergo, nu merita multe dintre comentariile acide de mai sus. Se pare ca majoritatea am trecut cu vederea care era de fapt scopul postului.
November 21st, 2008 at 2:38 pm
Corect. ptrescs are dreptate.Nici eu cand am postat nu era nici un comentariu. au fost aprobate ulterior, ca altfel nu mai bateam omul la cap.
Nu stiu daca e bine sa aruncam cu acid si pietre in el pentru chestia asta. A trupat-o un pic, ce sa-i faci… Si asta o spun eu in conditiile in care nu-s cine stie ce fan bloggereala si PR…
Eu zic ca daca tot suntem acizi, hai sa le-o tragem altora care merita mai mult. Parerea mea
R: Nu, va rog, tageti-mi-o mie ;-)
November 21st, 2008 at 2:40 pm
urmarind toate commenturile de mai sus nu pot sa nu ma intreb doua chestii:
- cum poate o turma de oameni sa semnaleze exact aceeasi greseala iar si iar? impresia generala e de romanism, de oameni care abia asteapta sa loveasca in cel care incearca sa transmita ceva.
- cum poti califica o confuzie perfect scuzabila drept lipsa “crasa” de cunostinte. hai sa fim treji!
- cum poti sa pierzi din vedere tot mesajul unui post din cauza unei virgule puse gresit???
personal, cred ca toate commenturile primite spun mai mult despre comentatori decat despre post.
R: E si vina mea. Am postat in toiul noptii si am verificat abia la pranz comentariile. Probabil multi credeau ca e primul comentariu. Lucky me, mi-am luat-o si pe hotnews :) http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-5157360-iadul-prezentarii.htm
November 21st, 2008 at 5:02 pm
Cred că cel mai bun sfat, pentru cineva care vrea să facă prezentări bune, este să urmărească prezentări bune făcute de alţii, şi să studieze cum face vorbitorul să-şi transmită mesajul. Multe prezentări, în special de la conferinţe străine, se găsesc pe youtube şi alte site-uri similare.
November 21st, 2008 at 6:39 pm
Bun articolul! Mi-a placut. Mai ales ca am ramas cu 2 lucruri din el: Killed by Powerpoint si Presentationzen care mi s-au parut chiar utile.
Sunt insa cateva lucruri pe care vreau sa le comentez:
1. Generalizarea. Nu poti genera modul de a face o prezentare. De la caz la caz trebuie sa stii care particularizare trebuie sa o adopti. Ma misc intr-un mediu corporate unde powepoint e cumva sinonim cu delivery (un cuvant atat de drag in multinationale). Cred ca singura generalizare pe care ne putem baza este scopul final: sa il stii, sa il transpui in prezentare si in final sa il transmiti auditoriului. Daca reusesti asta, fie ca o faci cu Pulp Fiction, fie ca o faci cu scheme si date e super ok.
2. Prezentatorul: el este cel care ar trebui sa aleaga stilul prezentarii astfel incat sa ii fie cat mai confortabil sa isi atinga telul. Poate in contradictie cu articolul as putea spune ca exista oameni carora li se potriveste stilul asta tehnic, fad in culori si poze dar bogat in detalii, cifre si chart-uri si asta e modul in care ei reusesc sa isi atinga scopul.
Ideal, toti am vrea sa facem prezentari doar ca Steve Jobs. Ce face el acolo e marketing curat: vinde, vinde si iar vinde si o face foarte bine. In viata de zi cu zi ne mai lovim insa si, de exemplu, de sefi care in 2 slide-uri vor sa vada toate cifrele, de colegi care nu vor sa isi piarda timpul prin sedinte pentru ca eu sa fac show s.a.m.d.
Inca odata: mi-a placut articolul. Are puncte bine marcate dar nu as generaliza atat de mult. Ce as putea spune este ca nu trebuie sa ne cramponam la un stil. Trebuie sa fim deschisi, sa analizam constant (informatiile, auditoriul, scopul, pe noi insine) si in functie de asta sa alegem un stil.
Btw. prezentarea Pulp Fiction mi s-a parut brilianta ca idee. Cateva clipe am si construit mintal modul in care a fost facuta prezentarea in sie si sunt convins ca a iesit foarte bine.
November 21st, 2008 at 8:21 pm
si ca tot se vorbeste de Steve Jobs cred ca urmatorul clip e foarte interesant: http://www.youtube.com/watch?v=Yz1-cPx0cIk
November 22nd, 2008 at 6:20 pm
vin si eu cu laude pentru prezentarea Pulp Fiction. Felicitari, o idee super tare. Sigur o sa fac ceva asemanator la un moment dat.
Imitation is the greatest form of appreciation. (parca asa era)
November 26th, 2008 at 12:01 pm
Sfaturile sunt interesante.Ce se poate face insa cu “cosmarul fizic”: nod in stomac, inrosirea fetei, tremurul vocii, respiratia si apoi incapacitatea de concentrare etc….
December 3rd, 2008 at 6:27 pm
[...] Manac [...]
February 9th, 2009 at 10:08 am
Salutare,
Public Speaking este o abilitate, ca orice abilitate aceasta poate fi dezvoltata, indiferent de nivelul de la care pornesti. Depinde de cata munca depui, de cat de mult vrei sa o dezvolti si de cat de departe vrei sa ajungi.
Site-ul prezentat e excelent, sunt de asemenea multe training-uri bune pe tema asta, net-ul e plin de carti si articole faine.
Dar singurul mod in care poti deveni un speaker bun e sa aplici teoria invatata si sa vorbesti cat mai mult in public. Imi place Public Speaking-ul si vreau sa devin un speaker foarte bun, de acea am creat un grup suport pe Public Speaking. Asta inseamna ca ne vedem din doua in doua sambete timp de doua ore si facem prezentari mai lungi (15-20 de minute), sau speach-uri scurte pe loc (3-5 minute), vorbim despre Public Speaking si facem cateva joculete pentru dezinhibare. Sunt cateva lucruri extrem de importante care au loc aici:
- toti participanti sunt implicati
- e un mediu safe, nimeni nu te va critica,
- exista insa feedback, real si foarte util,
- intalnirile au o continuitate si asta e cheia dezvoltarii unei noi abilitati – practica.
Intalnirile sunt in cadru JCI, insa nu sunt limitate la membrii JCI. Urmatoarea intalnire are loc sambata 14.02.09 E important sa fim maxim 12, asa ca daca vrei sa vi da-mi cat mai repede un mail la razvandaba@gmail.com.
O zi excelenta