Neputinta, pe Internet.
"Scrieti, baieti, numai scrieti!"
Stiti bancul acela cu romanii la cazan? Morala e ca romanii nu trebuie paziti pentru a nu se organiza in scopuri marete, ei sunt capabili sa ramana mereu invrajbiti si dezorganizati.
Intr-un fel il inteleg pe cel care mi-a tras o cheie lunga si sanatoasa pe masina. Era parcata corect, era proaspat spalata, stralucea si, mai ales, nu era a lui. A facut un pic de dreptate personala si a mers mai departe. Cred ca ii inteleg si pe cei care au spart-o, pe cei care mi-au furat laptopurile din firma sau banii din buzunar. Poate sunt niste amarati, poate asta e singurul mod de a trai invatat, poate mureau de foame sau nu mai aveau bani de droguri. Ma frustreaza extrem faptele lor, pentru ca am pierdut de pe urma lor, dar intr-un fel, pot sa inteleg si sa explic acest tip de comportament.
Ce nu pot intelege, insa, este faptul ca mentalitatea ramane aceeasi, chiar si atunci cand oamenii evolueaza dramatic si activeaza intr-un domeniu mult mai solicitant intelectual: IT/Online. Stiu ca e exagerata comparatia, dar rautatea si ura se manifesta la fel de intens.
Consider ca mediul online romanesc e incarcat de ura si rautate. De ce? Din cauza neputintei si lipsei de intelegere. Cele doua merg mana in mana, neputinta fiind sursa primara, iar lipsa de intelegere catalizatorul.
Lipsa de intelegere isi are radacinile in lipsa de expunere la ceva mai bun, in faptul ca inca suntem foarte saraci si aproape de foamea primordiala si in increderea orbeasca in faptul ca stim mai bine. Tin sa subliniez faptul ca cea mai mare capcana (in care riscam sa cadem toti) este de a ne considera mai intai stiutori, mai apoi a-multe-situtori, iar, in final, a-tot-stiutori, ca manifestare a faptului ca nu stim si nu ne dam seama ca nu stim.
Neputinta este lipsa capacitatii de a face ceva relevant in domeniul in care activezi. Ce inseamna relevant? Capabil sa-ti aduca multumirea si recunoasterea pe care o cauti de la familie, prieteni, tara, univers samd.
Orice proiect online are o multime de nevoi:
- una sau mai multe idei, baza pe care acesta este creat
- o suma de tehnologii esentiale pentru indeplinirea sa
- o echipa competenta de programatori
- design, prezentare, expunere, promovare
- utilizatori, feedback, promovare samd.
- bani, mereu mai multi bani pentru a cumpara resursele necesare
Cei care pornesc astfel de proiecte vin dintr-un anumit mediu si stiu sa planifice si sa execute bine doar o parte, cel mult doua, din lucrurile necesare proiectului: idei/viziune, design/interfata, prezentare/promovare, tehnologie/programare sau finantare/bani. Culmea e ca, oricat ai fi de priceput, poti face bine cel mult jumatate din lucrurile de care ai nevoie. E imposibil sa fii programator genial, om de PR genial, finantist genial si designer genial. Exista cazuri, vezi Paul Graham, de genii polivalente, dar nici macar acestia nu reunesc toate calitatile si abilitatile necesare.
Asadar, un proiect online de succes se bazeaza pe colaborare. Extrapoland, un mediu online de succes se bazeaza pe colaborari. Acesta este punctul critic, unde lucrurile o iau razna in proiectele online romanesti si in mediul online romanesc.
In loc sa colaboram, ne subminam reciproc:
- Oamenii care fac prezentarea, expunerea, promovarea (direct sau indirect) sunt mereu sictiriti de orice proiect ce nu le apartine sau nu le este cunoscut direct. Bloggerii ar putea fi speranta in asemenea situatii, dar experienta ne arata ca ei dau tonul si adancesc aceasta manifestare.
- Oamenii care fac design si imagine nu inteleg uzabilitate si nu reusesc sa discute cu programatorii.
- Oamenii care fac programare sunt rari si scumpi si nu reusesc sa se inteleaga cu cei care fac partea de design.
- Oamenii care au idei cred ca doar ele conteaza si uita ca viziunea fara executie e halucinatie.
- Oamenii care au bani nu investesc in toata amestecatura asta, fie pentru ca nu inteleg, fie pentru ca nu vad potentialul unei industrii mici cu iz de camp de lupta.
Exista si exceptii, nu contest acest lucru. Totusi, majoritatea proiectelor sufera dramatic din cauzele enumerate mai sus. Si, pentru ca ne aflam intr-una din tabere, suntem mereu frustrati din cauza celorlalti. Ii criticam, ii injuram, le minimizam importanta, eforturile si reusitele. Rezultatul final? Progrese mici, incetinirea intregii industrii si reusite serioase mai mult afara decat in tara. Pe scurt: Neputinta. Nu reusim sa construim, nu reusim sa ne ridicam, nu reusim sa realizam. Adaugam si lipsa de intelegere la asta, felul cum fiecare stie mai mult si mai bine, iar ce se intampla in ziua de azi cu mediul online romanesc nu ar trebui sa ne mai mire.
Aici apare diferenta fundamentala intre ceea ce se intampla pe online in Romania si ceea ce se intampla in afara tarii.
Solutia? Trebuie sa scapam de ura si rautate si sa trecem peste neputinta care aproape paralizeaza mediul online romanesc. Poate ca asta nu se va intampla niciodata, deoarece ar presupune o schimbare fundamentala a societatii romanesti. Cu toate astea, fiecare din noi poate incerca sa se schimbe pe sine.
Cateva idei:
- Nu criticati munca altora in domenii pe care nu le cunoasteti si nu le stapaniti. Incercati sa faceti o prezentare in fata a 100 de oameni inainte de a rade de prezentarile altora. Incercati sa faceti un design de pagina web inainte de a rade de paginile altora. Incercati sa programati un formular de feedback simplu si fara gauri de securitate inainte de a rade de programatorii altora. Incercati sa vedeti ce inseamna 2000 de vizitatori simultani pe pagina voastra web inainte de a rade de serverele altora. Incercati sa faceti o campanie de promovare a unei idei inainte de a rade de campaniile altora. Incercati sa veniti cu o idee care sa atraga 1000 de vizite intr-o saptamana, inainte de a rade de ideile altora. Incercati sa strangeti 10.000 de euro si sa-i distribuiti astfel incat sa sustina proiectul vostru 2-3 luni, inainte sa aratati cu degetul la investitiile si finantarile altora. In 99% din cazuri nu veti reusi, iar trebuie sa va dea mult de gandit.
- Nu criticati oamenii fara sa-i cunoasteti. E foarte usor sa spui despre X, Y si Z ca sunt prosti, fufe si imbecili. Inainte de a face asta, stati macar cateva ore pe langa respectivii (daca puteti) sau puneti-va in locul lor. Credeti ca ati reusi mult mai mult? Daca da, trageti omul respectiv de mana si spuneti-i ce ar trebui sa schimbe. Faceti asta de cateva ori, discutati, si daca nimic nu se schimba, puteti spune ca respectivul este nepriceput si autist. Doar atat, pentru ca epitetele de tipul papagal, fufa, prost etc. nu sunt decat divertisment redus.
- Nu subestimati importanta lucrurilor pe care nu le stapaniti. Aveti nevoie de ceilalti, din celelalte domenii. Fara ei, ideea voastra e zero. Daca atitudinea de inceput este "sunt niste dobitoci", va fi foarte greu sa realizati vreodata ceva fara sprijinul lor, iar sentimentul de neputinta se va adanci.
- Nu va supraevaluati ideile, importanta si cunostintele. Un om genial, care le stie si le face pe toate perfect, de unul singur, va reusi mereu. Pacat ca acest om nu exista in realitate. Contributia voastra este la fel de importanta ca a celorlalti si veti reusi doar daca sunteti capabili de a-i face pe toti sa comunice si sa se inteleaga (individual si reciproc).
- Nu va apucati sa propovaduiti prostia si esecul altora, indiferent cat de evidente va par. E foarte riscant sa evaluezi lucruri si oameni bazandu-te pe cunostinte superficiale. Exista o gramada de exemple de proiecte care au inceput intr-o directie gresita si au descoperit succesul pe drum (Flickr sau PayPal). Exista o gramada de oameni care s-au modelat in timp si in mers. Nu e datoria noastra colectiva sa le rupem picioarele daca ni se pare ca merg intr-o directie cu care nu suntem de acord. E frumos sa ne exprimam opiniile, mai intai intr-un mediu privat, in dialog cu cei care "gresesc", dandu-le sansa sa-si analizeze mai atent munca. Pot accepta ca ulterior aceste pareri sa fie facute si publice, dar prezentante cu mult bun simt, alaturi de potentiale solutii. De aici si pana la a da in cap, e cale lunga. In plus, aplicand un astfel de tratament nu te poti astepta decat sa-l gusti si tu din cand in cand.
- Concentrati-va pe munca voastra, nu pe a altora. E foarte usor sa vezi cum industria e gresita, cum prostii ies in fata, cum nulitatile sunt afirmate samd. Dar, cum se face ca cei care spun asta nu sunt deja in fata? Cum se face ca presupusa valoare nu are intaietate? Adevarul e ca in timp lucrurile valoroase ies la suprafata, se afirma. Ce avem acum este ce s-a putut mai bine. Daca tu poti mai mult si mai bine, vei reusi in scurt timp. Va fi apoi randul tau sa fii considerat epitomul prostiei iesite in fata si sa fii inlocuit de unul si mai bun. Acesta e ciclul natural. Insa, daca noi consideram ca suntem geniali si ca societatea ne impiedica sa ne afirmam, inseamna ca suntem nuli si neaveniti.
Afirmarea si validarea nu sunt date de cei iesiti in fata in acest moment. Sigur, ei pot crea niste valuri si pot promova usor lucruri cu o valoare incerta. In cele din urma, afirmarea e data de piata, de numarul de utilizatori, de volumul de business, de schimbarea pe care o poti face in viata celor care iti folosesc produsul (fie el si un serviciu sau o opera artistica). Cand esti validat astfel, toti cei iesiti in fata vor fi bucurosi, pe buna dreptate, sa te valideze si ei.
Tin sa remarc un lucru, anume ca si lumea online (indiferent de locatie) are "la varf" niste oameni care inteleg bine industria, traiesc din ea si vor activa multa vreme. Daca te grabesti sa-i faci prostovani inainte de a-i intelege si de a discuta cu ei, s-ar putea sa te trezesti ca ti-ai ars poduri foarte importante in viitorul tau. Nu e o amenitate voalata si nu ma refer la mediul romanesc in special. E o simpla teorie a networkingului, combinata cu consecintele nefaste ale unui creier in crestere al unui om care deja are o gura mare, aflata in apogeul dezvoltarii.
De ce mi-am permis sa spun toate astea? Pentru ca am trecut de unul singur prin toate aceste faze:
- idei prostesti si revolta asupra mediului inconjurator (tradus prin: mic lamer cu gura mare care critica orice, oricand si oriunde nu intelege)
- lipsa de cunostinte si revolta asupra cunoscatorilor (tradus prin: las’ ca stiu eu mai bine si astia sunt niste maimutoi)
- lipsa de cunoscuti si multe injuraturi la adresa lor (tradus prin: cine se cred imbecilii astia? nu vezi ce prost e X-ulescu, ha ha)
- lipsa de validare si multa frustrare (tradus prin: inca un proiect de rahat de care nu a auzit nimeni)
- idei bune care au prins partial (tradus prin: whoa! nu stiam ca asa se arata o chestie care chiar merge)
- constientizare a potentialului propriu si a realizarilor proprii (tradus prin: uite-mi lungul nasului)
Nu ma consider vreun invatat sau om de mare succes. Am inteles insa cum functioneaza un val din mediul online romanesc si, cred eu, care e problema fundamentala care ne-a adus in situatia actuala. Acest lucru m-a indemnat sa postez suma de idei de mai sus.
Haideti sa ne descarcam de ura, sa invatam sa ne masuram cuvintele, sa invatam sa dam o mana de ajutor, sa ne descoperim propria valoare, sa acceptam ca nu le stim pe toate, sa acceptam oamenii si ideile cu care nu suntem de acord, sa sprijinim un volum mare de proiecte online, din care, in cele din urma, va rezulta si valoarea atat de mult cautata.
PS: Ca sa "vin in intampinarea" unor comentarii – nu am scris acest post deoarece caut recunoastere (sunt destul de implinit din acest punct de vedere) ci pentru a ajuta la cresterea unei industrii, de pe urma careia pot castiga pe termen lung. Nici situatia actuala nu ma dezavantajeaza extrem, dar imi doresc un parcurs mai lin si mai rapid pentru cei aflati acum la inceput in activitati online. Plus, as prefera sa activez intr-un domeniu bazat pe ideea happy-go-lucky, nu pe "toti sunt prosti, numai eu sunte destept - hai sa dezintegram capra vecinului".
Posted in Afaceri, Evolutie Personala, Hotnews, Neclasificate, Personal, Tehnica
October 26th, 2008 at 5:06 pm
Cred ca acesta este unul din cele mai bune articole pe care le-ai scris pana acum. Imi place in mod deosebit modul in care ai abordat nevoia de o mai buna colaborare in mediul online – as sublinia – nu doar romanesc.
Keep these articles coming! :)
October 26th, 2008 at 5:12 pm
Dragoș, blog postul acesta il consider extrem de valoros. Cred ca pe alocuri se poate generaliza si in afara Internetului. Pe bune, unul dintre cele mai bine scrise posturi de-ale tale.
Imi pare rau ca nu pot sa contribui cu ceva mai constructiv, sunt 100% de acord cu ce ai scris :).
October 26th, 2008 at 6:02 pm
Felicitari pentru post. Genial.
October 26th, 2008 at 6:03 pm
Ai mare dreptate Dragos, dar din pacate o sa treaca o perioada buna de timp pana cand lumea o sa realizeze ce ai zis tu. Cum a zis Lapusneanu “prosti, da multi”
R: Negativistule.
October 26th, 2008 at 7:37 pm
Trebuia să faci un decalog! Merită!
October 26th, 2008 at 8:00 pm
Foarte, foarte adevarat.
October 26th, 2008 at 8:14 pm
Sa dea dracii, chestia asta ar trebui facuta regulament de ordine interioara in orice intreprindere care presupune mai mult de 4 lucratori.
Totusi, care e cauza primordiala? Zici ca e vorba de neputinta si rautate, dar si astea trebuie sa aibe o cauza, nu?
Eu zic ca e din lene. Sintem neputiniciosi pentru ca ne e lene sa punem mina pe carte; si sintem rai din acelasi motiv: e mai lesne sa muscam in stinga si-n dreapta, sa-i sapam pe cei din celelalte echipe decit sa punem mina si sa facem tot ce putem.
October 26th, 2008 at 8:39 pm
Da Dragos, ai dreptate, Neputinta! Sunt unii care latra si unii care incearca sa faca ceva, uneori le reuseste alteori nu, dar nu trebuie condamnati, macar au incercat.
Tica2
October 26th, 2008 at 8:44 pm
Excelent articol, felicitari ! Daca un sfert din cei care circula pe netul romanesc ar citi si aplica ce scrie mai sus, am duce-o cu totii altfel.
October 26th, 2008 at 9:24 pm
[...] Suntem expusi in fiecare zi la nou, si cred ca cei care nu s-au lasat deja pagubasi si s-au retras intr-o lume a lor mai linistita, sunt complet dependenti de adrenalina noului. Asa ca si o criza, e o schimbare, si aduce partea ei de “aventura” in viata noastra. Si inca o ocazie de a invata ceva nou direct pe propria piele – de ce e asa greu sa invatam direct din experienta altora? [...]
October 26th, 2008 at 9:53 pm
Pe vremea cand am zis ca hai sa facem ceva cu Rlug-ul te-ai opus puternic. Acum ii urasti pe alti pentru ca fac exact ce faceai si tu. There is no difference, doar ca acum esti la capatul celalalt.
October 26th, 2008 at 10:24 pm
Ah, ne termini cu posturile astea.
Ce sa mai zic, genial
R: Usurel …
October 26th, 2008 at 10:45 pm
[...] face un apel către toţi cei care lucrează pe şi cu Internetul, într-un fel sau altul. El îşi doreşte o [...]
October 26th, 2008 at 11:05 pm
Daca scriam eu, spuneam exact aceleasi lucruri! Este foarte fin vazut si analizat perfect totul. Felicitari! Trebuie insa spus ca ceea ce scrii tu aici, Dragos, e simptomatic intregii societati romanesti, ura asta, egoismul, prea-plinul-de-sine, ideea ce nimeni in afara de noi insine nu detine adevatul, ca unicul adevar al lumii, al vietii, al intelepciunii este doar in buzunarul nostru – ei bine, toate acestea ne sunt specifice pana in maduva oaselor. E suficient sa citesti comentariile la 4-5 articole Hotnews ca sa constati asta.
DOARE, INSA! DOARE, PENTRU CA E ADEVARAT!
October 27th, 2008 at 12:46 am
1. “Intr-un fel il inteleg pe cel care mi-a tras o cheie lunga si sanatoasa pe masina.”
Pai nu stii cum sta treaba cu a vecinului capra:
http://www.youtube.com/watch?v=VBqpanO_6bU&feature=related
(Daniel Iancu, “Muri-ti-ar capra”)
2. “Cred ca ii inteleg si pe cei care au spart-o, pe cei care mi-au furat laptopurile din firma sau banii din buzunar.”
Pai tu de ce lasi laptopurile asa la vedere … ca nu mai suntem pe vremea lui Tepes!
R: Nu erau la vedere, erau inchise cu cheia …
October 27th, 2008 at 2:19 am
Excelent articolul! Subscriu!
Si eu am incercat pe blog sa mai temperez negativismul si amatorismul prezent in online! Multa dusmanie, dezbinare, lipsa de respect!
Dar poate arata online-ul ro altfel decat societatea?
Putem, cel putin, spera!
October 27th, 2008 at 9:34 am
[...] Mai multe pe blogul autorului. [...]
October 27th, 2008 at 10:31 am
Intotdeauna e mai usor sa comentezi si sa incerci sa faci rau decat sa creezi!
Imi place articolul tau! si imi place cum gandesti! Inspirational…
October 27th, 2008 at 11:12 am
Dragos… “tu vrei sa omori toate caprele vecinilor tai” dintr-un singur post!
October 27th, 2008 at 11:40 am
Excelent postul! Total de acord!
Simt o aluzie la anumiti bloggeri care au impus tendinta de a critica in stanga si in dreapta…
October 27th, 2008 at 2:36 pm
Unul dintre cele mai tari articole pe care le-am citit in ultima vreme… Subscriu la tot ce ai zis de la un capat la altul.
October 27th, 2008 at 5:20 pm
Eu incerc sa merg pe acelasi principiu … am zis incerc :)
October 27th, 2008 at 5:26 pm
Genial si dureros de adevarat! Unul din cele mai bune articole citite de catre mine in ultima vreme.
October 27th, 2008 at 6:53 pm
Daca nu ar exista “uritul”… cum am putea aprecia “frumosul”?
Nu spun ca e necesar sa existe lucruri urite pe lumea asta… dar ele exista tocmai pentru cei ce-si doresc desavirsirea ca oameni…
Multumesc ca ai pus in cuvinte ceea ce gindeam de mult… nu numai despre internet, ci despre societate in general…
October 27th, 2008 at 9:22 pm
[...] la Cabral despre comunicare si la Dragos Manac despre afacerile din online si desi diferite ambele articole sunt legate prin aceasta brutalitate a contextului [...]
October 28th, 2008 at 12:46 am
Misto articol… o versiune poate mai light si mai personala am scris si eu acum cateva luni… http://blog.x3studios.ro/2008/05/05/frustrarile-idealismului/ … deci cu alte cuvinte, subscriu! :)
October 28th, 2008 at 11:00 pm
Felicitari. este chiar unul din cele mai intelesante lucruri pe care le-am citit in ultimii ani produse in Romania. Insa pot adauga ca sunt si foarte multe explicatii la ceea ce ai spus. Noi nu mai avem notiunea de asociere. Singurele asocieri de succes sunt cele distructive.
Mai avem o problema nationala, ne place sa vorbim mult si sa ne auzim singuri. Recunosc ca incerc sa ma dezvat, e greu, dar sper sa reusesc.
Ar trebui sa invatam o gramada de lucruri de la specialistii in a scoate basma curata o multime de personaje ale lumii noi, ar trebui sa descoperim pragmatismul si sa incercam sa ne punem in realitate ideile.
Dar pentru asta e nevoie exact de ce spui si tu. Sa ne oprim in a ne trage unul pe altul inapoi in mlastina si sa incercam sa ne ridicam din ea si poate atunci vom putea sa incepem si asanarea.
Numai bine si felicitari inca o data!
October 28th, 2008 at 11:05 pm
[...] analiza foarte buna a mediului online romanesc, mi-a placut (e un fel de a spune ca e de-a dreptul dureros) foarte mult ce a scris Dragoş [...]
October 28th, 2008 at 11:05 pm
Subscriu ideilor, intrebarea e ce putem face concret? Altfel ajungem in pozitia politicianului care critica mizeria din viata politica. Eu ma gindeam, de pilda, ca am putea sa infiintam un fel de club (evit asociatie pentru ca nu ma gindesc la ceva prea formal). Un grup de oameni din online (tehnic, jurnalisti, designeri, etc) care nu se vad ca si competitori care sa se intilneasca lunar, sa discute exclusiv proiecte in care pot colabora si sa-si prezinte experientele. Si nu ma gindesc la discutii in care sa ne dam destepti ci la proiecte in care fiecare vine cu propria expertiza (si, de ce nu, resurse, atitea cite sint). Cred ca esti persoana potrivita sa initiezi si sa coordonezi un astfel de grup. Pentru inceput noi punem la dispozitie locul de intilnire, cafeaua si apa. Daca iti suna vag interesant, scrie-mi pe mail sa-ti spun mai precis la ce ma gindesc.
October 28th, 2008 at 11:09 pm
ce spui e sa incetam sa fim mici, sa incetam sa credem ca putem reusi ca distructivi.sa nu mai credem in tunuri, ci in constructii pe termen lung. e valabil si in online si in offline si presupune niste capcane pe un drum mult mai lung.iar una din chestiile care te frapeaza pe drumul asta e cat de mari sunt orgoliile, cat de incapabili sunt oamenii sa lucreze in echipa, cat de usor le e sa nu faca treaba si cum isi fac loc cu succes-normal, pe termen scurt- incompetentii.
October 29th, 2008 at 12:04 am
Foarte interesant comentariu. Recunosc ca si eu am facut asa , poate chiar mai fac cateodata. Dar ai dreptate in toate privintele expuse aici. Se poate mai mult si mai bine.
La mai multe :)
October 29th, 2008 at 12:27 am
Interesanta idee de articol,dar nu cred ca va prinde pt. ca blogerul roman vede toate aceste remarci ca pe un semn de slabiciune,in genul manifestarilor celor straight cu ocazia marsului gay(nu pot accepta lucrurile acelea pt. ca altfel ei cred ca ar putea fi luati drept gay).Am remarcat un paradox(exceptia confirma regula) ca atunci cand cineva are nevoie de o informatie pe net, sar imediat 3-4 binevoitori cu raspunsul,insa acelasi lucru apare daca incalci prin ideile tale opinia lor,iti iei tot atit de repede citeva scatoalce,la figurat.
October 29th, 2008 at 12:32 am
pestele se impute intotdeauna de la cap.
cu alte cuvinte, totul porneste de la initiator. si de la modul cum individul asta gandeste si vietuieste. iar mai apoi, de la cum isi alege oamenii.
restul, toata povestea asta lunga pe care ai scris-o, e numa cauza-efect.
si seamana oarecum cu ceea ce se intampla in online-ul .ro: prea multe cuvinte, prea putine fapte.
October 29th, 2008 at 11:00 am
[...] post excelent scris de Dragos Manac cu titlul Neputinta pe internet. Multi dintre cei care carcotesc zilnic si ii fac cu ou si otet pe cei care abea pornesc pe un drum [...]
October 29th, 2008 at 3:16 pm
[...] – “Neputinţa, pe internet“, de Dragoş Manac. O recomandare pentru toţi cei care scuipă de undeva de [...]
October 29th, 2008 at 4:39 pm
Mie imi miroase ca articolul acesta l-ai scris ca urmare a lansarii solvabil.ro si a reactiilor primite. Gresesc?
R: Da, cu sau fara solvabil aritcolul ar fi existat. Nu cred ca am avut reactii negative (mai mult decat “normalul”) la solvabil, ba chiar au fost prea pozitive.
October 29th, 2008 at 4:54 pm
[...] neaparat, de citit pe blogul lui Dragos Manac. Possibly related posts: (automatically generated)Weekend Report: Top 100 de filme [...]
October 30th, 2008 at 9:49 am
[...] “unii castiga prea mult” sau alte cele.Si uite cum mai confirmam odata ganduirle adanci ale lui Manac ….. Fii primul care [...]
October 30th, 2008 at 10:28 am
[...] post inspirational la Manac. [...]
October 30th, 2008 at 11:52 am
din pacate nici online-ul nu se abate de la tendinta generala a societatii de a se fragmenta, de a jigni si a cauta scandaluri, fara nici cea mai mica dorinta de a-si concentra resursele catre lucrurile care aduc valoare.
felicitari pentru post!
October 30th, 2008 at 1:26 pm
e misto scris articolul, felicitari
ah, mediul online romanesc… plin de:
- pirtzuri in cap (“moa’m, ia uita-te la noi ce businessey parem”)
- vorbarie fara fond (seminarii, festivaluri, workshopuri, timbildinguri, fara numar)
- ghertzoism si cocalareala (Zoso and friends, comentariile de prisos)
- lipsa de c… (hai sa copiem en gros idei deja confirmate in occident, ca n-avem c… sa ne bagam la idei originale)
in rest, descrii lucruri care se intampla si in occident, doar ca poate cu o intensitate mai mica, si intr-un mod mai putin evident
October 30th, 2008 at 2:10 pm
Excelent articol ! Afirmatiile sunt valabile 100% si in viata reala.
October 30th, 2008 at 4:14 pm
Cind vorbim de internet si afacerile de pe aici “i am nobody“. Dar ma mai bag si eu in seama, ce sa fac.
1. Multumesc mult pentru linkul cu Paul Graham, chiar ca ai ce invata de la el.
2. Tot ce spui mai sus se aplica in MULT MAI MULTE domenii din Ro. As putea spune chiar in toate, de la cazanul cu smoala pina in sferele inalte ale puterii.
3. Aia de baraj: in cit timp ai scris acest articol ? Este el o refulare de moment, te-ai asezat la tastatura si ai scris dintr-o rasuflare sau este expresia mai multor zile de enervari si frustrari ? Sincer acum ! Multumesc !
R: Mi-a luat 2 ore sa-l scriu. Nu e un avant vijelios, e o suma de idei de luni de zile.
October 30th, 2008 at 6:04 pm
Super articol, felicitari domnule Manac
October 31st, 2008 at 12:24 pm
Oricat ar fi de bogati romanii se vor considera mereu saraci, suntem niste victime latente.
Noi (eu si colegul meu) ne ocupam de web design & development si aplicatii eBusiness, el e designer si administratorul firmei, eu sunt programator si responsabil cu “PR-ul”, impartim PROFITUL PE JUMATATE (desi nu suntem frati), am pornit aceasta firma acum un an de zile, iar astazi nu prea mai facem fata cererilor. Am avut si esecuri si reusite pe care le-am depasit impreuna, desi toata lumea argumenta impotriva parteneriatului (“Ca e mai bine singur, fiecare cu treaba lui!”), mentalitate absolut stupida.
In fiecare zi realizez ca nu as fi putut face nimic fara colaborarea colegului meu. Avem si vom avea succes fiindca majoritatea romanilor habar nu au sa colaboreze si sa se inteleaga.
October 31st, 2008 at 3:27 pm
[...] mine, pentru ca este interesant si ma ajuta sa ma cunosc mai bine. Ca nota generala, ma intereseaza tot ce este de calitate (oameni, idei, atitudini, lucruri) si incerc sa vad intai partea pozitiva in orice, respectand [...]
October 31st, 2008 at 10:30 pm
Foarte bun articolul dvs. Sper totusi ca democratizarea informatiei, afcerilor, mlm pe net, noile tehnologii de varf si nu in ultimul rand reorganizarea in bine a relatiilor interumane vor inlatura sa zic asa anumite nuante pesimiste.
Cu deosebita stima si consideratiune Mirel Craciunescu
November 2nd, 2008 at 6:19 pm
este cel mai bun articol pe care l-am citit până acum pe un blog românesc. s-ar putea să sune artificial sau pompos, dar nu pot să spun altceva decât: mulţumesc pt acest articol. şi îi mulţumesc şi lui O. că a dat “share” ;-)
November 2nd, 2008 at 10:19 pm
[...] si care ar trebui sa fie citit in deschiderea oricarui eveniment “.ro”, este acest post al lui Dragos Manac, despre cum sa “scapam de ura si rautate si sa trecem peste neputinta [...]
November 3rd, 2008 at 2:27 pm
Educativ. Este un rol pe care ar trebui sa ni-l asumam toti. Asta daca nu ne dorim sa vorbim singuri.
November 4th, 2008 at 9:47 am
Sunt uimit cat de multi “anticritici” s-au grabit sa dea cu periuta.
Eu zic ca tocmai critica este ceea ce lipseste societatii romanesti. Romanii se tem sa critice chiar si azi la 18 ani de la revolutie. Dreptul de a numi “hot” si/sau “incompetent” pe cei care ne-au jefuit si ne jefuiesc fara rusine, a fost castigat cu pretul sangelui.
R: Si ce castigi facand asta?
November 6th, 2008 at 10:47 am
[...] O stare de vesnica actualitate… Via http://www.damninteresting.com/ (cu toate credits-urile aferente), indirect via http://www.manac.ro/ [...]
November 10th, 2008 at 1:26 pm
Dragos,
daca ar exista un top al blog posturilor din online-ul romanesc, acesta ar trebui situat pe un loc fruntas.
Mi-a placut indeosebi sinceritatea debordanta cu care ai prezentat fazele proprii ale evolutiei personale.
Felicitari!
November 11th, 2008 at 12:04 am
Am auzit chestia asta de cel putin 10: “Auzi? Cine iti face seo la siteul tau? …ca e varza…iti dau eu pe cineva care se pricepe si te pune primul in google” :)
Cata rautate pe lumea asta! Asa suntem noi romanii
November 16th, 2008 at 4:24 pm
Ai scris bine si la obiect. Si eu am blog dar nu scriu ca zoso si nici nu pun publicitate pe el. Felicitari, sper sa pun si eu un link pe al meu blog, este prea interesant articolul!
November 16th, 2008 at 8:31 pm
„Domnul Dragoş Mănac scrie pe blogul dumnealui – revoltat, pe bună dreptate…” http://agenda-mea.blogspot.com/2008/11/care-bun-simt-care-politete.html
November 18th, 2008 at 11:24 pm
Am mai citit odata articolul asta…nu’s de ce..poate ca ma regasesc cateodata in suferinta autorului. Pe la jumatatea articolului gasesc iar povestea cu mii de programatori…o gramada de bani…o gramada de “toate” pentru a face o investitie online . Am mai auzit chestia asta la manac cand a venit la Iasi (P.S. – ai fost singurul care a spus ceva). Tot asa a speriat lumea cu ce multe trebe sa faci o afacerica (proiect) online.
Ca sa scurtez ca ma urmareste timpul… oare nu descurajezi tineretul intreprinzator? tu ai avut bani multi de inceput? sau ai inceput lefter si cand ti-a suras norocul ai profitat? ca sa le surada si la altii norocul n-ar trebui sa incerce? si sa se lupte?
N-am vrut sa fiu critic dar asta a iesit.
R: Nu am avut multi bani, nici acum nu am. Am inceput lefter si am invatat in timp, norocul ala a fost de obicei muncit, nu intamplator. Nu spun ca nu trebuie sa te lupti. Spun doar ca nu trebuie sa fii obtuz si limitat.
December 16th, 2008 at 4:04 pm
[...] articol al lui Dragos Manac, scris cu sufletul omului trecut prin multe, explicatia acestui sentiment vine [...]
April 10th, 2009 at 10:06 pm
Nu stiu daca zic corect, dar asta zic: Capitalismul nu sustine colaborarea. Comunismul sustine colaborarea. De aceea China (+Taiwan) si Rusia au productivitate mare desi nu au cele mai bune conditii (clima precara, saracie). Statul ii obliga sa colaboreze – vezi cati au colaborat in China ca sa faca olimpiada (jumatate din betonul lumii in acel an) si cati au colaborat in Rusia ca sa ii calmeze pe Georgieni – repede si bine, nu “vai ce greu, o sa ne ia zeci de ani sa facem asta… trebuie sa vorbim mult, sedinte, seminarii” ci “hai hai la treaba ! imediat ! resurse maxime alocate! ordinul se executa nu se discuta ! (fara vorbe, seminarii)”. Si mai puternic este la regi: Anglia, Japonia, Arabia Saudita (vezi Dubai). Cu cat se arunca mai multi in Dambovita daca zice seful ca toata lumea sa se arunce, cu atat lumea e mai productiva. Democratia ne face sa cumparam in loc sa producem. Astept critici de la geniali. Sper ca nu am ofensat pe nimeni si nimic.
June 15th, 2009 at 12:20 pm
Link-ul corect catre banc este http://www.madein.ro/cazanalele-cu-smoala-321 (am trecut pe platforma wordpress)