Orezul si secretara zen
"It’s so simple to be wise. Just think of something stupid to say and say the opposite."
ANTENTIE: Post pseudofilozofic, simplut, de vara.
Ieri am trait doua experiente care m-au invatat ceva. Totul a pornit de la multa frustrare. Prima experienta: am citit 200 de CV-uri pentru un post de secretara. A doua experienta: am asteptat o jumatate de ora dupa un orez cu legume, dar fara ou. Nimic mai banal. Mai mult, nu trebuia sa aleg secretara pentru mine, ci sa ajut un prieten. Nici orezul nu era pentru mine, ci pentru o prietena.
Nimic nu e mai frustrant decat sa-ti fie foame si sa nu ti se aduca ceea ce ai cerut. La fel, e ingrozitor sa vezi 200 de profile ale unor persoane care nu inteleg chestiuni elementare privind aplicarea la un job simplu, usor, accesibil. Orezul si CV-urile m-au pus pe ganduri. Am adaugat la asta si diverse conversatii pe care le am din cand in cand cu oameni care nu ma inteleg si pe care nu reusesc sa-i inteleg, cu toata deschiderea de care incerc sa dau dovada.
Orezul m-a invatat ca lucrurile sunt asa cum sunt ele si nu pot fi schimbate. Truism? Plat? Aiurea. Intelepciune! Tinerii sunt cei care au cel mai mare avant in a schimba lucrurile. Flower power! De ce vor sa le schimbe? Pentru ca nu le inteleg. Atunci cand nu intelegi cu adevarat un lucru te apuci si-l schimbi, pentru a-l aduce la nivelul tau de cunoastere. Procesul de schimbare esueaza de fiecare data, dar (daca esti suficient de inteligent) castigi ceva: inveti de ce lucrurile sunt asa cum sunt, de ce e bine sa le intelegi sau macar sa le accepti (si sa nu incerci sa le schimbi).
Problema orezului cu legume si fara ou este ca el nu exista. Nu-l cere lumea, nu are sens sa fie produs in aceasta forma. Se obtine fie prin indepartarea oului din orezul cu legume si ou, fie prin adaugarea de legume la orezul simplu. Acest lucru ia timp. Timpul este o resursa limitata intr-o bucatarie aglomerata si intr-un salon de 50 de persoane cu 2 ospatari. Din acest motiv, astepti o jumatate de ora orezul si ti se lungeste gatul de foame. Nu te uraste nimeni. Serviciile sunt pe cat de bune se poate. In economia resturantului nu conteaza daca tu esti nemultumit. Poti fi nemultumit doar daca pui problema intr-un mod egoist. Daca vrei sa te impaci cu stresul si universul, accepti calea orezului cu legume si fara ou. Fie astepti, fie alegi alt orez. Important e sa nu-ti pierzi calmul si sa intelegi mersul lucrurilor.
Incerc sa inteleg cu functioneaza lumea de langa mine, pentru ca altfel as lua-o razna. Totul are o explicatie logica, rezonabila, obiectiva, ce te scapa de frustrari. Acesta e motivul pentru care nu reactionez la lucruri grave, sau reactionez disproportionat cu aparenta gravitate a unei intamplari.
CV-urile pentru secretara m-au mai invatat ceva: ca oamenii nu sunt pregatiti pentru viata. Merg la scoala pentru educatie formala, li se ofera educatie si intelepciune populara acasa, iar in cele din urma ajung sa fie complet nepregatiti pentru viata reala. La randul ei, aceasta viata, are multe in comun cu orezul, trebuie sa o intelegi ca sa nu-ti pierzi mintile sau speranta.
Societatea, oamenii, au lipsuri. Trecutul e mereu mai interesant, iar viitorul e bun de groapa pentru speranta, fiindca ne sta mereu inainte. Partea proasta e ca traim, mereu, in prezent. Chiar daca societatea sau oamenii se schimba in bine sau rau, nu avem timp sa asteptam schimbarea pentru a fi multumiti, asa ca trebuie sa fim multumiti cu prezentul (semnificativ mai bine nu o sa fie niciodata, repede).
Ne fundamentam prezentul si aspiratiile pe niste minciuni, inventate pentru a ne face sa ne simtim mai bine in pielea noastra. Exemple majore:
- Esti unic. Nu, nu esti unic! Mai sunt miliarde de unici ca si tine. Esti unic pentru cei cativa membri ai familiei tale, aceia carora le pasa de tine, deseori doar din motive biologice.
- Esti special. Nu, nu esti special. Sunt milioane de alti oameni in lume mai inteligenti, mai frumosi, mai abili, mai bine pregatiti decat tine.
- Scoala te pregateste pentru viata. Gresit. Scoala te pregateste pentru a fi sclavul unui sistem, al unei corporatii, al unei familii. Te invata sa reduci riscurile la minim si sa faci ceea ce toti se asteapta de la tine (asta in cel mai fericit caz).
- Lumea iti este datoare cu o sansa. Nimic mai fals. Nimeni nu-ti datoreaza nimic. Esti perfect neinteresant cata vreme nu oferi ceva celor din jurul tau.
- Celor din jur le pasa de tine. Celor din jur le pasa de ei. La fel cum tie iti pasa in primul rand de tine.
- Exista bine si rau. Doar in contexte sociale, inventate pentru a tine oamenii in frau, pentru a putea pedepsi. Observati cum la nivel foarte inalt cele doua notiuni sunt extrem de greu de separat, sau cum au evoluat conventiile despre ce e bine si ce e rau in istorie.
- Exista Tatuca (sau mamuca). Tatuca este persoana care te salveaza, care iti da, care te ajuta, pe care te poti baza, careia ii poti pasa responsabilitatile. Poate fi taica-tu, seful, partenerul de viata, presedintele, guvernul, sistemul, Dumnezeu. E acel cineva care este vinovat si responsabil si dator pentru toate lucrurile pe care esti incapabil sa ti le asumi.
In fine, teorie multa si jignitoare. Unele realitati sunt extrem de ofensatoare prezentate direct, iar multi au tendinta sa injure mesagerul, nefiind de acord cu mesajul.
Usor, usor, le intelegem pe toate :-)
Posted in Evolutie Personala, Hotnews, Neclasificate, Oameni si locuri, Personal
July 10th, 2008 at 1:37 pm
“Orezul m-a invatat ca lucrurile sunt asa cum sunt ele si nu pot fi schimbate. Truism? Plat? Aiurea. Intelepciune! Tinerii sunt cei care au cel mai mare avant in a schimba lucrurile. Flower power! De ce vor sa le schimbe? Pentru ca nu le inteleg. Atunci cand nu intelegi cu adevarat un lucru te apuci si-l schimbi, pentru a-l aduce la nivelul tau de cunoastere. Procesul de schimbare esueaza de fiecare data, dar (daca esti suficient de inteligent) castigi ceva: inveti de ce lucrurile sunt asa cum sunt, de ce e bine sa le intelegi sau macar sa le accepti (si sa nu incerci sa le schimbi).”
nu sunt sigur ca asa functioneaza lucrurile. incercam sa schimbam sistemul pentru ca nu corespunde nevoilor noastre. este evident, sper, ca nevoile prezente nu ar putea fi satisfacute de un sistem medieval (politic, economic, social etc.). truism? plat? aiurea. intelepciune!
mai mult: tinerii initiaza un proces de schimbare a sistemului, acesta asimileaza intr-o prima faza schimbarile respective (reformandu-se mai mult sau mai putin) pentru ca apoi sa-i asimileze si pe tineri, care isi vor trai maturitatea si batranetea in sistemul pe care au incercat sa-l schimbe initial.
R: Viata nu e suficient de lunga incat sa croiesti un nou sistem, sa-l indeplinesti si sa apuci sa te bucuri de el. Poti doar sa ajuti intr-o directie, dar prezentul tau va fi deja croit de inaintasi.
July 10th, 2008 at 2:23 pm
Cinic dar adevarat. Daca tu nu musti sigur vei fi muscat. Oricum vei fi muscat dar de mai putine ori.
July 10th, 2008 at 2:46 pm
Schimbarea: este o realitate pe care tineri si-o asuma cu superioritate, dar de fapt sunt reactiuni ale marilor societati la nevoile curente, nimeni nu da nimic gratis (a se citi postul anterior), ci iti da ceva ca sa castige el ceva, evrei spun „Am o afacere foarte buna pentru tine si buna pentru mine”, adevarul este ca fraza trebuie inversata pentru aflarea adevarului. Sunt putin cei care au terminat scoala si stiu sau vor sa faca ceva, daca intrebi un tanar(a) ce stie sa faca iti va raspunde „stiu sa lucrez pe calculator”, oare ? De cativa zeci de ani incoace a inceput sa dispara interesul tinerilor in a face ceva, in a invata ceva concret, au disparut meserii care produceau adevarate bijuterii, lucruri banale, simple care acum au o mare cautare (bunurile produse, nu meseria respectiva). Poate te gandesti sa pornesti o mica afacere cu astfel de produse.
Asteptarea orezului nu a fost lunga, cel mai rapid orez poate fierbe in 12-16 min, plus 2-3 minute pentru alte pregatiri, servire, cred ca ai asteptat ok.
P.S. Pricipiul “Tata cu pila si D-zeu cu mila” nu o sa dispara niciodata. Conteaza frecventa insa.
July 10th, 2008 at 2:56 pm
De acord; frumos scris.
Adevarul e departe de noi si toti impartim aceeasi conditie, insa putini sunt constienti de asta.
Din pacate nu exista o solutie rationala la orice, oricat te-ai chinui.
“God grant me the serenity
to accept the things I cannot change; courage to change the things I can; and wisdom to always know the difference.” (The Serenity Prayer)
July 10th, 2008 at 3:46 pm
Sa pastram cheia usor filosofica :)
Dragos, faci urmatoarele afirmatii: “oamenii nu sunt pregatiti pentru viata” si “ajung sa fie complet nepregatiti pentru viata reala.”.
(intrevad ego-ul aici, dar nu de el vreau sa vorbesc.)
Think outside the box. Poate viata reala nu e nici ceea ce crezi tu. Cum definesti viata reala si obiectivele ei? Succes profesional, independenta financiara? Sau poate fericire pe plan sentimental? Sau familie mare cu urmasi multi? Sau faima si recunoastere publica a meritelor? Sau multiple experiente extreme, adrenaline junkie?
Sau poate nici una, sau toate la un loc. Poate fiecare are viziunea proprie despre viata reala, si tu _crezi_ ca a ta e mai buna, dupa sistemul _tau_ de valori.
Cu ce e mai nerealist decat tine un taximetrist deprimat cu 2 copii, inglodat in credite, cu nevasta casnica telenovelista?
July 10th, 2008 at 3:54 pm
Dragosh ne-a atras dintru inceput antentia ca e un “Post pseudofilozofic, simplut, de vara.”
Asa ca nu mai comentam maximele care urmeaza, ci ne ocupam de singurul lucru important din post, anume cel concret, “the bare necessities of life” — orezul.
Asteptarea atat de lunga NU e OK. Sa detaliem (v-am zis ca e problema importanta…):
1) Adaugarea unei linguri de legume intr-o portie de orez simplu poate sa ia intre 5 si 30 de secunde. Aia cu oul, poate un minut? Nu e in nici un caz motiv de intarziere atat de mare.
2) Explicatia lui Daniel, cu fiertul, nu prea tine nici ea, din minimum doua motive:
2.1) In orice crasma care are macar o vaga urma de respect fata de client (si implicit fata de sine) si serveste acel fel in mod obisnuit, o anumita cantitate de orez va sta (aproape) gata fiert in permanenta pe plita, asa incat “la nevoie” sa poata fi “definitivat” si servit in 3-4-5 minute, nu in juma’ de ceas. De altfel, in putine cazuri orezul se serveste fiert “ca la mama acasa”, adica pana-i ies ochii din cap (si pana toate alea din el se descompun, de mai ramane doar amidonul de apretat rufe… si matze).
2.2) Daca la zisa carciuma se comanda orez din an in Paste, atunci exista doua alternative pentru carciumarul (cat de cat) onest:
2.2.1) Il scoate din meniu si gata. In fond, nu exista restaurant pe lumea asta care sa serveasca orice-i trasneste clientului prin cap. Personal sunt satul de stabilimentele cu fitze care au meniul cat o carte de telefon, dar cand ii intrebi nu au 90% din preparatele prezentate acolo.
2.2.2) Poate mai important, cam in orice supermarket exista mai multe sortimente de orez “pre-fiert”, pe care doar il dai rapid intr-un clocot si e gata.
5-10 minute, hai 15 maximum maximorum mi se pare limita acceptabila.
Concluzia e ca restaurantul trebuie evitat pe viitor, sau macar pana invata sa-si respecte unica sursa de venit — clientul (pt. ca n-ai dreptate, Dragosh, in ceea ce priveste nemultumirea si egoismul. TOCMAI pt. ca nu ma uraste nimeni, e de presupus ca mai TOTI clientii asteapta la fel).
Dixit.
July 10th, 2008 at 3:55 pm
Ai grija cand itelegi foarte bine ce te inconjoara, cand reusesti sa vezi lucrurile nu doar din perspectiva ta ci din perspectiva tuturor celor implicati – a bucatarului care scoate oul din orez, a ta care astepti mult sa fi servit, a oului care nu a mai devenit pui, daca te intinzi cu analiza. Ai grija pentru ca atunci cand intelegi foarte bine ajungi sa accepti, iar odata ce accepti lumea din jurul tau asa cum este iti poti pierde motivatia.
Lista ta cu “minciuni” este un exemplu foarte bun. Lucrurile alea sunt tocmai cele care fac majoritatea oamenilor sa functioneze. Nu stiu ce s-ar intampla daca ar(am) ramane fara ele…
July 10th, 2008 at 3:57 pm
Concluzii:
am terminat masterul :)) weepee am primit 9.66 la prezentarea proiectului. in principiu a fost un proiect plagiat (tradus din engleza mai mult, si un pic de sintetizare a informatiei), cum si altii au facut aproximativ acelasi lucru ca mine. Oare cu ce m-a ajutat pe mine 1 an de scoala in plus?
-> cu o diploma care dupa cum spui ma ajuta sa ma angajez, sa fiu angajat, sa imi pastrez cat mai mult locul de munca ;;)
-> intr-adevar romanasii nostri nu au notiuni elementare. De aceea in .ro PIB e mai mic de 9.5 ori / locuitor fata de tari ca Austria/Germania etc…
-> cel mai rau lucru este sa vrei sa schimbi ceva ce deja merge bine/mergea bine. “Adapatarea unei specii duce la disparitia ei”. Cam asa e si cu orezul ’standardizat’, ‘eficientizat’.
Ma intreb acum dupa ce-am citit articolul: oare cum ar fi fost viata mea fara diploma de bac, luata pe copiat, cum ar fi fost viata mea fara diploma de inginer, si oare cum va fi fost viata mea fara diploma nou luata?
Acum la 26 de ani imi pare rau dintr-un anumit punct de vedere, dar imi si pare bine ca am ajuns unde am ajuns.
Si viata nu e doar facuta asa facem rost de bani :D… pana la urma, acum, cu diplomele astea (oricum obtinute pe putini bani *universitatea are costuri mici in Romania, nu ma refer ca am cumparat vreo diploma!!!)
primesc un salariu decent de inginer software, stau mai mult degeaba, ca asa e in corporatiile astea mari :)).
July 10th, 2008 at 4:21 pm
[...] Tinerii sunt cei care au cel mai mare avant in a schimba lucrurile. Flower power! De ce vor sa le schimbe? Pentru ca nu le inteleg. Atunci cand nu intelegi cu adevarat un lucru te apuci si-l schimbi, pentru a-l aduce la nivelul tau de cunoastere. Procesul de schimbare esueaza de fiecare data, dar (daca esti suficient de inteligent) castigi ceva: inveti de ce lucrurile sunt asa cum sunt, de ce e bine sa le intelegi sau macar sa le accepti (si sa nu incerci sa le schimbi). – Dragos Manac [...]
July 10th, 2008 at 5:02 pm
Imi place lista ta de minciuni, o lista care tind sa cred e influentata puternic de “cultura” americana turnata cu forta pe toate caile la nivel global.
Sa gandesti in termeni de bine si rau un nivel inalt e ignorat, dar tine la populatie. We’re good, they are evil.
July 10th, 2008 at 5:05 pm
Cu riscul de a nu-mi fi publicat comentariul, vreau sa te contrazic in ambele privinte.
R: Riscul e dat de “anonimizare”, nu de continut.
Daca nu ma insel, tu esti cel care povestea intr-un post ce “teapa” a luat la Jaristea (teapa in sensul ca a platit nu stiu cate sute de euro pentru o masa). Concluzia ta a fost ca trebuie sa fii atent data viitoare cand comanzi ceva, sa nu te mai lasi pe mana ospatarului, nici n-ai pomenit de bani, deci nu te-a deranjat faptul ca a fost exagerat de scump pentru o tara ca Romania, ci faptul ca te-a “facut” un ospatar.
R: Da, acum problema nu tinea de ospatar (merg la resturantul acela destul de des), ci de comanda.
Ti-am tot citit posturile si mi-am creat o imagine despre tine (stiu ca nu te cunosc si impresiile pot fi gresite): esti un tanar de succes (bani, cariera, apari in reclame prin reviste sau la tv etc) care vezi-doamne vrei sa share-uiesti tuturor din intelepciunea si filozofia ta de viata.
R: E si asta un punct de vedere.
Ma asteptam sa scrii chestii mai tehnice pe blog, nu sa dai sfaturi filozofice gen Dr. Andrei de la Prima.
R: Psihiatrice, ca Dr. Andrei imi e cunoscut si client ;-)
Faptul ca te-a deranjat intarzierea cu care ti-a fost servit orezul denota aroganta si superioritate (incearca sa stai la coada la Mega Image dupa 7 cand te intorci de la servici, cu cate 10-15 clienti in fata care are fiecare cate 1 carucior plin si tie ti-e foame si vrei sa ajungi mai repede acasa sa desfaci cutia de conserva de peste pe care ti-o cumperi).
R: Nu m-a deranjat intarzierea. Am inteles-o, chiar asta am spus. Ce te face sa crezi ca eu nu stau la coada la Mega Image?
Legat de faza cu secretara nu pot sa zic decat atat: am o prietena buna care are doctorat in economie (luat pe bune, nu cu spaga) care nu are job si ar lucra aproape orice, inclusiv secretara; din “pacate”, are peste 30 de ani si, bineinteles pierde la interviuri in fata “concurentei” mai tinere, dar mai slab pregatite.
R: Pai ce o impiedica sa lucreze? Varsta? Asistenta mea are aproape 40 de ani, si si-a castigat postul pe experienta si pricepere, nu pe “varsta”. Cu o asemenea pregatire ar putea avea tot felul de joburi foarte bune DACA ar fi necesara si suficienta o diploma pentru a obtine un job.
Romanii sunt disperati, nu au bani, “simuleaza” fericirea cand au pus mana pe un job de 1000 Euro, dar tara devine tot mai scumpa pe zi ce trece, creste pretul benzinei, creste rata la banca, cresc preturile la supermarket… Din pacate, cei ca tine nu sunt afectati de aceste probleme, ei au problemele lor, gen “orezul si secretara”.
R: Din pacate cei care urla “cresc preturile” au alt gen de probleme, ca nu inteleg aspectele simple ale economiei.
July 10th, 2008 at 6:02 pm
Cred ca ai dreptate, eu constat zi de zi ca viata e bazata pe experienta: Daca la restaurantul X orezul nu are ou, a doua oara nu te mai duci (vei merge doar acolo unde orezul are, probabil).
Sperantele si aspiratiile nu trebuie substituite obiectivelor realiste. Ex: Am deschis o firma, am fixat ca obiectiv realist “cifra de afaceri” pe 2008. Mi-ar place sa constat ca am facut cifra de afaceri +20% sau +30% dar aceste sunt sperante si aspiratii. Altfel constatati ca “cine din sperante traieste, disperat moare”
July 10th, 2008 at 6:09 pm
Dupa parerea mea, un pensionar in devenire :) (39 de ani), un post foarte realist! Felicitari!
> Ne fundamentam prezentul si aspiratiile
> pe niste minciuni, inventate
As avea o completare la cele enumerate mai sus. Exista un nou curent in randul anumitor persoane religioase/dogmatice si care “se imbata cu vorbe!”. Au in cap ideea ca Dumnezeu a creat omul astfel incat sa ii asemene… si doar te uiti in oglinda si-l vezi pe Dumnezeu. Nu vreau sa comentez ideea, dar astfel de persoane, ce adera la idee… se uita doar in oglinda si atata… in viata nu mai fac nimic pentru ei.
@Flo: afirmatiile la care te referi sunt “certificate” de studiile experimentale ale unor psihologi americani. Exista si o carte: “Inteligenta emotionala” care spune ca s-a observat, ca persoanele care dau rezultate bune la invatatura, in timpul scolii, nu sunt neaparat cu reusita in viata personala, ca maturi.
July 10th, 2008 at 6:48 pm
“De ce vor sa le schimbe? Pentru ca nu le inteleg. ”
Desi probabil ai dreptate, as da cu basca jos mai degraba in fata unuia care incearca sa faca ceva, decat a unuia care incearca doar sa se acomodeze.
In alta ordine de idei, exista si un alt motiv pentru caer tinerii incearca sa schimbe lucrurile : atunci cand le inteleg prea bine.
July 10th, 2008 at 7:26 pm
# Esti unic. Nu, nu esti unic! Mai sunt miliarde de unici ca si tine. Esti unic pentru cei cativa membri ai familiei tale, aceia carora le pasa de tine, deseori doar din motive biologice.
# Esti special. Nu, nu esti special. Sunt milioane de alti oameni in lume mai inteligenti, mai frumosi, mai abili, mai bine pregatiti decat tine.
ce mod de gandire deprimant. nu-mi zice ca tu esti mesagerul. TU ai venit cu ideile astea. Nu-mi spune ca tu chiar crezi ca exista oameni “la fel”?! u crazy…
stii e notiunea aia de : overacting, care-i termenul pt. “filozofat”.
post NON-filozofic, fara continut, de iarna geroasa.
July 10th, 2008 at 8:02 pm
Dragoş, de ce ai renunţat la luptă?
July 10th, 2008 at 8:16 pm
Daca banii sunt la tine nu trebuie sa intelegi pozitia nimanui, tu esti seful, are dreptate, nimeni nu trebuie sa astepte cu banii in buzunar ca bucatarul sa scoata oul din orez. Asta ca sa devenim o tara “civilizata”. Daca e bine sa devenim o tara civilizata asta e o alta mancare de peste.
July 10th, 2008 at 8:34 pm
Apreciez insemnarea.
Problema cea mai mare cu tinerii este ca prea putini au format un simt al cauzalitatii, al relatiilor dintre lucruri care aparent nu au vreo legatura. In momentul in care incepi sa intelegi relatia de cauzalitate dintre doua actiuni, incepi sa bati un pic in retragere, sa intelegi de ce lucrurile sunt asa cum sunt, incepi sa lasi schimbarea deoparte.
Ca exemplu, pe prea multi indivizi ii aud ca preturile sunt foarte mari iar salariile mici, insa prea putini fac exercitiul de a intelege de ce preturile sunt foarte mari iar salariile mici. Si asta pentru ca nu pot vedea relatia de cauzalitate intre cerere si oferta in cele doua piete: a bunurilor si a muncii. Si, culmea e ca exista o relatie de cauzalitate si intre cele doua piete.
Dar sunt cheltuite resurse mai putine cu vaitatul decat cu ganditul, asa cum sunt mai putine resurse cheltuite cu intratul in panica decat cu detasarea de problema. Vaitatul si panica nu necesita efort.
Cu privire la cele 200 de potentiale secretare, e mai usor sa arunci cu noroi in angajatori, spunand ca totul se face pe pile, decat sa te uiti un pic in CV-ul tau, macar sa vezi daca sunt greseli de ortografie si daca nu cumva angajatorul s-ar putea simti penibil cand iti citeste numele idolilor sau exprimarea tip Instant Messaging in CV.
Iar daca tinerii vor sa schimbe ceva, ar trebui sa se schimbe pe sine: sa aiba o pasiune, sa studieze un domeniu pe sufletul lor, sa inceapa sa inteleaga ca facultatea nu inseamna doar 3 cursuri pe zi si copiat la examene. Dar, desigur, efortul necesar ar fi prea mare.
July 10th, 2008 at 8:49 pm
De unde era/trebuia sa fie orezul? Sa stim sa evitam… :)
July 10th, 2008 at 10:16 pm
CV-urile pentru secretare de obicei imi atrag atentia asupra unui alt aspect: toate au o facultate. Nu conteaza care, party sau de stat. Fetele astea vin la interviu cu textul urmator: am absolvit o facultate, vreau 500 Euro salariu. Bun, pentru raspuns la telefon, facut cafele, trimis faxuri si mail-uri cred ca un curs e suficient. De ce oamenii astia aleg sa stea pe banii parintilor ani de zile, sa dea o groaza de bani pe scoli inalte pentru ca ulterior sa se ingroape in job-uri mediocre? Raspuns generalizat: pentru ca atiti in Romania cit si in strainatate li s-a inoculat oamenilor ideea ca stiinta inseamna putere. Ei bine nu! Stiinta care nu e aplicata si pusa in planuri concrete nu are nici o putere. E doar raft de biblioteca transferat in cap. Si eventual cultura generala. Scoala a devenit o afacere ca oricare alta, marketing, promovare, gusterul scoate banii si ii dam iluzia ca e destept. Seamana cu cremele pentru doamne. Iluzii.
Caz particular: in Romania e tot o afacere ca oricare alta, facultatea a devenit un produs de masa. Pentru ca asa am invatat in comunism, ca tata a fost inginer, si ca erai in rindul lumii doar cu facultate.
Dragos, cind mai lucruri de-astea legate de CV-uri si recrutare da-mi de stire. 200 de CV-uri ar fi insemnat foarte putin din timpul meu si mi-ar fi facut placere sa iti dau o mina de ajutor. Transmite-i prietenului tau ca trebuie sa le cheme la un interviu de grup, vin mai putin de jumatate din cei chemati la interviu. Regulile jocului s-au schimbat de multa vreme.
Recrutarea domnisoarei insa e o cu totul alta poveste. Statistica mea pe un post similar spune: 120 CV-uri primite, chemat la interviu 60, au venit 30, am putut trimite mai departe 5. Cu greu am putut alege una, care in luna de proba a prestat o activitate intensiva pe messenger. Cerinte minimale, fara limba engleza. Sediul firmei in centru. Concluzie: cosmar cu acte in regula angajatul secretarei. Depsre consultantii de vanzari nu mai zic, aia vin la interviu direct in slapi, bermude si lanturi de manelist la git.
Concluzie 1: serviciile sint cum sint ( inclusiv orezul tau ) pentru ca multi dintre oamenii care le presteaza sint de o calitate submediocra.
Concluzie 2: lucrul prost facut atrage dupa sine alte lucruri de proasta calitate. Inclusiv salarii proaste. Lumea nu intelege inca asta.
July 10th, 2008 at 11:45 pm
Nu-mi vine sa cred ce “atenti” sunt unii comentatori:-)…Sau sunt doar eu distrat. Scuze de deranj. Salutari de la Sinaia!
July 11th, 2008 at 2:54 am
“Totul are o explicatie logica, rezonabila, obiectiva, ce te scapa de frustrari” – dimpotriva, majoritatea deciziilor pe care oamenii le iau sunt heuristice si total irationale, “primed” de experiente recente. Totul e cu mult mai aleator decat suntem dispusi sa credem :)
In ce priveste pregatirea pentru viata, societatea romaneasca (cel putin asa cum am cunoscut-o eu) e foarte “loss averse”. In loc sa le dea celor tineri sansa de a experimenta si de a esua pe cont propriu (cea mai buna experienta de altfel – fail hard, fail early), ii cocoloseste si pune valoare pe concepte si experiente total impractice. Din fericire (suna oribil, stiu) pe masura ce generatia celor care sunt acum de 45-65 de ani incepe sa dispara incet incet, lucrurile se vor schimba in bine. E cinic, dar chiar ma bucur ca nivelul de alcoolism, fumat si risc cardio-vascular in randul acestei generatii e destul de ridicat – nu face decat sa grabeasca schimbarea, chiar daca va avea un cost social mai ridicat ;)
July 11th, 2008 at 8:19 am
Eu cred ca nu trebuia sa incepi cu esti unic, si esti special, pentru ca fiecare persoana defapt este asa, doar ca pentru ca nu realizeaza cu adev ce inseamna aceste cuvinte, aleg (nu am zis ajung) sa fie sclavi.
July 11th, 2008 at 1:10 pm
Da, e vara.
July 11th, 2008 at 4:38 pm
“Viata nu e suficient de lunga incat sa croiesti un nou sistem, sa-l indeplinesti si sa apuci sa te bucuri de el. Poti doar sa ajuti intr-o directie, dar prezentul tau va fi deja croit de inaintasi.”
exista exemplul asta atat de banal: cei care erau tineri in anii 60-70 (ii includ aici si pe furioshii lui mai ‘68) au reusit sa schimbe sistemul pe ici pe colo. au relaxat niste limite, au inlaturat niste preconceptii etc. nimic MARE, doar si-au facut viata mai suportabila acum, cand au ajuns la putere si conduc lumea.
cum ar veni, si-au croit singuri prezentul.
ps: eu sunt unic si special. doar ca nu pentru tine, care ma privesti ca pe un asset economic.
iar sistemul actual in care traiesc imi repeta in fiecare zi ca eu sunt cea mai importanta persoana din viata mea.
ca atare, da, sunt unic si special :).
July 11th, 2008 at 4:42 pm
Urmaresc de ceva timp etapele prin care treci. Blogul tau este de referinta pentru mine in zona .ro a “blogosferei”.
In spiritul acestui post al tau, iti recomand 2 carti:
1 si 2. Am inceput si eu sa le citesc. Personal am avut mici sau mari revelatii pe masura ce citeam.
Cred ca vei rezona cu ce e scris acolo si ti se vor rafina cautarile si raspunsurile.
Toate bune
July 11th, 2008 at 8:24 pm
Nimic mai fals!
Niciodata nu le vei intelege pe toate.
Tica2
July 13th, 2008 at 1:39 am
Din ce ma vazut aici, cred ca exista foarte multe probleme intre cei tineri si cei mai in varsta.
De fapt exista(am ami vazut si pe alte site-uri) un conflict intre varste.
In primul rand nu se pot compara nevoile financiare ale unei persoane de 23-25 de ani cu ale unei persoane de 35.
In afara de problrma banilor eu cred ca cea mai mare problema a tinerilor, absolventilor sau cum vreti sa le spuneti este lipsa de responsabilitate.
Toti cei care au terminat o facultate vor sa aiba un sala riu cat mai mare si sa faca cat mai putin iar daca o dau rau totusi sa nu fie vina lor.
Asta pentru ca nu vrea nimeni sa inceapa de jos toti vor sa fie direct sus si ridica pretentia ca sunt absolventi uitand totusi ca mai sunt sute ca ei
Bineinteles in primul rand este vorba despre bani si despre faptul ca nu se castiga indeajuns dar daca va palngeti de sistemul din Romania nu cred ca ajungeti nicaieri.
Parerea mea este ca exista 2 posibilitati si anume sa ne conformam (si asta fac majoritatea)sau sa il folosim in avantajul nostru.
July 13th, 2008 at 1:48 am
Comentez doar problemele gresite in realitatea obiectiva:
Ba da, fiecare e unic si special, dar noi ne alegem daca sa ne indeplinim potentialul sau ramanem mediocri.
Scoala nu te educa sa devi sclavul familiei… ar fi bine sa faca asta… sa rezolvi problemele financiare (si nu numai) personale, ale familiei, rudelor, prietenilor, cunostintelor, comunitatii etc.
Bine si raul nu exista decat daca ai un scop, daca dai un sens vietii… si fiecare isi alege acel sens… cine nu-si alege repeta clasa…
July 13th, 2008 at 8:11 am
acum inteleg prezentarile tale zen.
July 13th, 2008 at 8:51 am
…in plus am fost la un restaurant la care ma voi mai duce si am asteptat o ora ca sa vina cineva sa infiga zambila in branza ceea ce mi-a produs o dizenterie filozofica in care mi-am dat seama cat de nemernice sunt fiintele care vor 500EUR ca sa raspunda la telefon cand se stie ca in Buc. traiesti perfect cu 100EUR. Bun, sa va explic cum sta treaba, is a tough world, dog eats dog si pe toti ii doare undeva de mine si de tine. And then you die of course… ups, a venit branza cu zambila, vorbim mai tarziu…
July 13th, 2008 at 3:47 pm
,,Ne fundamentam prezentul si aspiratiile pe niste minciuni, inventate pentru a ne face sa ne simtim mai bine in pielea noastra,,.
Foarte adevarat, nu suntem unici sau speciali decat in mintea noastra, insa, din fericire, acolo conteaza cel mai mult.
ca exercitiu de problematizare, eseul tau este minunat, ca realitate insa …
Nu incerc sa inteleg, dar inevitabil imi apar cateva ganduri:
1. daca iti este FOAME de ce trebuie sa INSISTI sa mananci orez fara ou intr-un loc unde orezul se face cu ou? as eticheta asta ca moft chiar si pentru un ortodox conservator intr-o zi de vineri sau pentru o persoana alergica. Exista alternativa pt orice.
2. cine iti da 200 de CV-uri( probabil ai exagerat cu cifra dar sigur erau ,,multe,,) pt un post de SECRETARA sigur nu iti e prieten, ci doar face misto de timpul tau. Ce competente cauta omul incat sa nu gaseasca printr-o recomandare directa??
July 14th, 2008 at 12:33 pm
Poate te apuci și tu să scri cu diacritice
R: Poate nu :)
July 17th, 2008 at 12:58 pm
Imi vine in minte un proverb foarte frumos: A intelege tot inseamna a ierta tot.
Probabil ca orice criminal este o victima, probabil ca orice fapta poate fi justificata. Oare unde trebuie sa pui hotar intre dragoste si ura, intre intelegere si invinuire?
PS: De acord ca nu suntem nici unici si nici speciali :)
July 19th, 2008 at 1:24 pm
cat timp nu ai cautat o secretara ca asta: http://www.realitatea.net/masaj-erotic-pentru-sefi–sarcina-de-serviciu-pentru-o-secretara-din-sibiu_317106.html cred ca puteai gasi una cat de cat capabila
July 25th, 2008 at 11:31 am
:)) Esti un periculos ca ai inteles toate astea. La timp as zice eu. Eu mi-as fi dorit sa le fi inteles mult mai demult (bine, ideal era sa le am default la nastere :D), da nu-i nik, e bine oricind (decat deloc…). Si mai ales ca ai reusit sa le scrii frumos si pt altii. Respect.
July 31st, 2008 at 12:28 pm
Deci ai facut mai mult voluntariat. :lol:
August 5th, 2008 at 2:48 pm
Afirmatiile superficiale din eseu m-au incitat sa raspund intr-un fel, dar mi-am dat seama ca ce as fi spus eu era la fel de superficial. Ceea ce vreau sa spun de fapt, a fost spus deja, va trimit la original :-)
http://www.ebible.ro/biblia/romana/cornilescu/eclesiastul/1/
August 8th, 2008 at 12:54 pm
hehe…cine era de fapt zen orezul sau secretara?…daca orezul era zen o sa mai dureze pana ajunge din Japonia!lol…secretara nu cred ca era zen …pt zen exista postura nu post…
September 21st, 2008 at 1:28 am
corecta si lucida constatare, adesea legatura dintre gastronomie si indigestiile sociale sunt deranjante si necurative.
poate ca numai indiferenta fata de propria persona, vindecarea de ideea “mi se cuvine” va salva Romania din actuala monotonie
October 29th, 2008 at 12:23 am
Salutare,
Sa ma prezint, mai intai: sunt o fosta profesoara care, dupa doi ani de predare, a “ales” sa se reprofileze pentru a-si putea plati facturile.
Ghinionul meu a fost ca am ajuns sa fiu secretara … urata meserie!
O fi “meseria bratara de aur”, dar sa fii secretara … mi se pare foarte greu, cel putin la noi!
Asadar, dupa ce terminasem o facultate de Limbi Straine, dupa ce facusem un master in franceza, dupa ce am fost profesoara timp de doi ani si consilier marketing online un an, m-am hotarat sa ma fac secretara … ca sa castig ceva mai bine.
Trebuie sa recunosc ca salariul a fost mare, dar nu se merita sa faci cafeaua sefului/sefei, sa vezi cum colegii se uite la tine ca si cum n-ai fi facut decat 8 clase si ca si cum te-ai fi culcat cu tot Bucurestiul.
Nu se merita sa stergi ochelarii sefilor … fie ei si francezi … e un fel de prostitutie!
Am lucrat si ca vanzatoare prin magazine, cand eram studenta, am fost si picolita, dar meserie mai urata decat cea de secretara … nu am mai intalnit.
Le compatimesc pe secretare si pe “secretari” si sper sa nu mai fie atat de umiliti!
Acum fac, in sfarsit, ce-mi place, dar cand imi amintesc de perioada respectiva, mi se face pielea gaina.
Asa ca va rog … putin mai mult respect pentru secretare!
concluzie:
Declar pe propria-mi raspundere ca meseria de secretara este cea mai urata meserie din lume!
Ii respect pe oamenii care se descurca in aceste posturi, dar pur si simplu … nu e pentru mine!
October 29th, 2008 at 2:03 pm
“Nu judeca secretarele inainte sa le cunosti!” … apropo de campania pro rromi …