Cumperi sau stai cu chirie? Nuante
"Not everything that counts can be counted, and not everything that can be counted counts."
Urmare a: Cumperi sau stai cu chirie?
Postul anterior a avut 200 de comentarii in mai putin de o zi. Observ ca am atins o coarda sensibila si ca multi au luat o problema de planficare financiara extrem de personal. Am sters o multime de comentarii absolut deplasate si am lasat unele doar deplasate. Nu inteleg de ce oamenii isi argumenteaza alegerile pe "idiotule / habar nu ai / bai baitzashule / esti un ratat / absolut penibil" samd. In fine, nu e scopul meu sa dau lectii de cultura civica, constat doar si mi se pare trist.
Romania a evoluat mult in ultimii ani. Schimbarile sunt dramatice, istorice. Implicit si piata imobilara a fost afectata. Presupunerile mele se bazau pe studierea unor piete externe mature, capitaliste de zeci de ani. Detaliile despre ce a fost pana anul trecut sunt irelevante. E vorba de ocazii de boom rare pe parcursul unei vieti. Felicitari celor care au cumparat la timp. Problemele nu sunt ale lor, ci ale celor care azi dau sume extrem de mari de bani (imprumutati) pe niste apartamente.
Nu am spus sa nu cumperi apartamente. Nu am spus sa nu investesti in imobiliare. Am spus doar ca e o decizie majora si pripita cumpararea unui apartament la preturile de azi in conditiile in care nici macar nu dispui de banii necesari.
Cumpararea unui teren, constructia in regim propriu a unei case, cumpararea si renovarea unui apartament intr-o zona subevaluata – toate acestea sunt solutii bune. Se pot califica drept investitii.
Cei care sustin ca o rata la un apartament e cu siguranta o investitie … nu sunt investitori. Serios. Eu am avut privilegiul de a invata un minim legat de business din experienta legata de oameni care au investit si castigat multe milioane de (orice valuta vrei), in Romania sau in jurul lumii. Daca am avea un pic de experienta si un strop de detasare am vedea altfel lucrurile, peste indarjire si "penibilitate". Argumentatiile bazate pe injuraturi si "stiu eu mai bine, baietas" citite azi in unele comentarii ma determina sa cred ca unii oameni sunt totali lipsiti de obiectivitate si nu inteleg in adancime realitatea inconjuratoare. Va rog, vorbiti cu orice investitor si cereti-i parerea, o sa va surprinda modul lui de a vedea lucrurile si sfaturile date.
Personal am investit in imobiliare, am cumparat, am vandut. As face asta oricand bazandu-ma pe o cercetare atenta, consultanta din partea unora mai priceputi si gasirea sau specularea unor oportunitati reale. Daca ar fi sa vand acum tot as face pe termen scurt mult mai multi bani din real estate decat din IT, cu mult mai putina munca. Nu sunt dusmanul proprietarilor sau unul care nu intelege ce inseamna a investi. In schimb, am o problema cu irosirea banilor si limitarea optiunilor, indiferent cat de nobile sunt (aparent) scopurile.
Chiria ca gulag – e o tema recurenta. Experientele bune sau proaste tin si de oamenii cu care ai de a face, dar, mai ales, de felul tau de a fi. Unora li se intampla mereu nenorociri, altora nu. Eu am stat cu chirii incredibil de mici (si inca mai stau), pentru ca am stiut sa gasesc locul potrivit, proprietarul potrivit si sa mentin placuta relatia cu el. Nimeni nu vrea sa te de afara din casa, toti vor sa castige bani. Legea privind contractele de inchiriere exista si e suficienta, chiar daca nu e perfecta. Povestile de groaza cu datul afara in ziua in care naste sotia sunt … povesti (iar daca ti se intampla asa ceva inseamna ca esti cel putin naiv). Daca platesti un avocat (simbolic) o sa-ti faca un contract de chirie suficient de bun incat proprietarul sa fie la mana ta, nu invers. Cei 16% nedeclarati? Nu sunt 16% ci 75% din 16%, adica 12%. Cei cu care am avut eu de a face au declarat mereu. Daca nu vor sa declare integral, ii poti convinge sa declare o parte mai mica cu contract, astfel incat sa-ti poti exercita drepturile contractuale (si sa-i dai mai putini bani o perioada, daca vrea sa te dea afara pe nedrept). In fine, oricand exista si bune si rele. La fel de bine poti sa fii proprietar intr-un bloc cu tot felul de vecini care se simt proprietari la tine sau supraveghetori. Nu pot spune ca am intalnit oameni mult mai buni sau mult mai rai atunci cand am cumparat sau inchiriat. Argumentul mioritic nu e valid, doar daca esti slab de fel si preferi sa te izolezi de lumea reala.
Evolutia economica a tarii e greu de prevazut. Exemple bune sunt statele care au trecut prin cateva ciclcuri economice. Vedeti evolutia imobiliarelor in USA si Japonia in ultimii 30 de ani. De acolo putem invata, nu din balade. Deja preturile locale sunt mult peste cele din tarile civilizate. In decurs de 30 de ani toate aceste declaje se vor regla si va exista un echilibru intre piata locala si cea internationala. Nu trebuie sa ne comportam ca o intr-o padure departe de lume. Din cate stiu (o sa caut studiile cu pricina) pretul imobiliarelor a crescut (afara) in ritm cu inflatia. Perioadele de recesiune apar de 1-2 ori grav si de inca 1-2 ori mai soft in 30 de ani. Din nou, date verificabile in tari/economii reale, mature.
Existenta unei familii e si mai apasatoare din punct de vedere psihologic. Cu toate astea, nu cred ca e drept ca sa-ti limitezi viata la un mini-apartament intr-un cartier marginas de Bucuresti pentru ca asta iti permiti pentru familia ta. Evolutia nu strica. In plus, daca incepi sa muncesti devreme ai timp sa fii pregatit financiar pentru responsabilitatea de a avea o familie. Altfel, o sa ajungi la 30 de ani sa-ti permiti sa te imprumuti pentru inca 30 ca sa-ti cresti copiii, viitorul glorios (pe care tu n-ai fost capabil sa-l realizezi).
Cum imi permit ca student chiria in Bucuresti? Nu stiu. Ce stiu e ca nu e datoria nimanui sa gaseasca o solutie la asta, cu exceptia ta. Poti sta in camin o vreme. Poti inchiria o camera intr-un apartament. Poti lucra in timp ce inveti. Stiu, suna cinic, dar asta e viata, nu e datoare sa fie buna cu noi, nici ea, nici statul, nici lumea in general. Daca nu reusesti, te intorci in provincie si stai ieftin cu parintii sau cu chirie. Am trecut prin povestea asta si eu, fara sa fiu tinut de mana, m-am descurcat, cu sacrificii importante si fara sa ma plang.
Casa, mostenire pentru copii. Si ai mei au crezut chestia asta, pana am reusit sa-i conving ca nu ma intereseaza. Cand tu ai 55 de ani, copilul tau are 25-30, adica nu mai e copil. Nu traim la sat, nu avem nevoie de vatra familiei, casa pentru toti. E problema copiilor ce o sa faca. Cu siguranta nu vor sa stea cu parintii lor depasiti. Poate primesc o bursa la Paris. Poate vor sa se mute la munte. Poate lucreaza in alt oras. Poate le e jena sa stea cu parintii. Poate vor sa-si demonstreze ca sunt adulti la 30 de ani, nu copii si se descurca si singuri. Nu am spus sa stai cu chirie si sa cheltui tot. Dimpotriva, am incurajat analiza atenta a costurilor, economisirea si investirea. Daca nu esti un parinte iresponsabil, copilul va putea mosteni ceva de la tine, pe langa bani/casa. Daca esti usor iresponsabil sau comod, te va admira in floarea varstei cum te duci sa-ti platesti ultima rata.
Am fost prea acid in comentariile de mai sus. Uneori am fortat sau simplifcat comparatiile. Scopul insa a fost indeplinit, unii vad lucrurile din alta perspectiva acum si sunt mai atenti inainte de a lua decizii majore. Pana la urma, asta e cel mai important: sa iei deciziile potrivite, calculate, nu sa faci ce "crede lumea" ca ar trebui sa faci.
Sunt cateva exagerari pe care mi le asum. Nu castigi 10% pentru euro la banca, mai putin. Castigi 10% la RON. Poti imparti in 4 suma disponibila si poti investi la bursa, tine la banca, investi in fonduri mai agresive. Nu poti sa-ti iei nici macar apartament cu 2 camere cu 100.000 de euro. Eu dau mult sub o mie de euro chirie intr-un apartament la 3 minute pe jos pasi de firma. Nu as da niciodata peste 200.000+ de euro pe acel apartament. E utilat, mobilat, are electrocasnice, canapea de piele, aer conditionat ultra-thin, am primit o plasma noua cand m-am mutat. Pot sa-l cumpar? Da, dar nu o fac, prefer sa investesc real banii in domenii care produc rapid, nu sa risc zeci de ani cu acest apartament. In plus, datorita locatiei castig 2 ore de productivitate sau liniste zilnic.
Insist sa fiti independenti in luarea deciziilor, sa vi le asumati, sa munciti, sa investiti, sa fiti gata pentru oportunitati, sa va asigurati libertatea financiara, pentru ca doar astfel poti avea confortul psihologic si material necesar unei vieti frumoase.
Eu mi-am ignorat parintii si prietenii apropiati in materie de decizii financiare. Cand ei mi-au spus sa tin, am vandut. Cand m-au sfatuit sa fiu angajat intr-un post serios (la o banca), m-am apucat de afaceri. Cand mi-au spus sa nu risc, am riscat … si tot asa. In ultimii ani am castigat de cateva ori mai mult decat au facut ei intr-o viata intreaga. De ce? Pentru ca am renuntat la viziunea impusa de viata traita in comunismul inca prezent in noi, care ne-a invatat ca meritam si ni se va da minimul, iar asta ne va face fericiti. Nu e timpul sa scapam de modul asta de gandire? Nu e cazul sa invatam sa facem bani? Nu e momentul sa inlocuim agresiunea cu gandire?
Posted in Afaceri, Banii tai, Evolutie Personala, Hotnews, Neclasificate, Oameni si locuri, Personal
May 21st, 2008 at 1:08 pm
[...] URMARE: Cumperi sau stai cu chirie? Nuante [...]
May 21st, 2008 at 1:36 pm
Dragos, interesant este ca perspectiva ta de-a trata lucrurile se bazeaza pe cunostinte ce pot fi acumulate macar partial de aproape oricine.
Si dau aici exemplul surselor de informare vizavi de gestionarea finantelor. Exista extrem de multe site-uri afara care-ti pot da sfaturi bune in aceasta privinta, sfaturi care se bazeaza pe experiente traite in economii mature.
Parerea mea este ca o parte importanta a celor care isi doresc aproape cu disperare propria casa si nu concep traiul temporar in chirie sunt cam aceiasi care iubesc programul clasic de 8 ore si comoditatea activitatilor care nu presupun eforturi prea mari.
May 21st, 2008 at 1:39 pm
Fii atent aici: cumperi un apartament cu 100 000 de euro, platesti cum ai zis tu in 30 de ani 300 000. Dupa 10 ani vinzi apartamentul (ai platit deja 100 000 de euro) cu 25% mai scump, sa zicem 125 000. Practic ai in acest moment 225 000. Bancii trebuie sa ii platesti 300 000 – 100 000 – (in functie de contractul pe care il faci o diferenta de dobanda pentru ca termini creditul dupa 10 ani, nu dupa 30…sa zicem ca e minim 20% din valoare) 20 000 = 180 000 euro. Un calcul simplu iti arata ca ai in buzunar dupa 10 ani 45 000 de euro. 45 000/10/12 = 375 de euro castigati pe fiecare luna de plata. Tu de ce crezi ca tot vestul europei prefera sa cumpere cu credit decat sa stea cu chirie? Doar nu pentru ca toti sunt prosti si tu esti geniul care a descoperit ca a arunca bani e mai rentabil decat sa ii investesti.
May 21st, 2008 at 1:44 pm
De data asta esti subiectiv si chiar rautacios, toata analiza ta se bazeaza pe ‘eu…’, ceea ce nu mi se pare corect pt ca fiecare situatie este unica, in felul ei. Ca mama a unui baiat de 25 de ani, la inceput de drum si cariera, cu frumoase perspective de a castiga bine peste 5 ani, ca parinti care au realizat ceva si de ordin material, incercam un sentiment de disperare ca nu ne putem ajuta mai mult si mai repede copilul ca sa nu treaca prin restrictiile si greutatile prin care am trecut noi la varsta lui. Dar asta este un sentiment pe care il vei incerca atunci cand vei fii ‘depasit’ si vei avea copilul tau. Atunci te va marca imposibilitatea de a schimba in bine ceva din viata lui. Si te va durea cinismul unui ‘lup tanar’ ca tine, care va incerca sa demonstreze ca e mai bine ca fiul/fiica ta sa faca invers de ce il sfatuiesti tu, asta fiind solutia reusitei lui in viata. ‘Cine nu are batrani, sa-i cumpere’. Ce zici de asta? E deplasat, chiar nociv, nu?
May 21st, 2008 at 2:03 pm
ziua buna
si articolul de ieri si cel de azi mi se par aproape perfecte:)
imi pare rau de cei ce nu au argumente logice si folosesc “parul” in schimb, chiar si pe net. sunt cam penibili.
incearca te rog ceva: un articol super documentat, cu link-uri catre surse din afara sa arati care e procentul proprietarilor fata de chiriasi in capitalismul normal si adevarat.:)
stiu ca nu ai timp, dar asa ai inchide gura la multi. eu sunt sigur ca chiriasii sunt mult mai multi decat proprietarii in afara, nu in jungla de la noi.
da, e ok sa ai casa ta, sentimentul e super fain, insa sa faci rate inca 30-40 de ani ca sa o platesti…eu am mare noroc ca am casa mea, asta nu ma impiedica sa vreau mai mult, insa creditul…hmmm..am un mic credit pt automobil si cam nu prea imi place cand ma uit pe ratele plecate spre banca…
in fond e decizia fiecaruia ce face cu viitorul sau, insa ar fi interesant de vazut parerea copilului/copiilor unui cuplu ce si-a vandut viitorul cand parintii se apropie de pensie, fara bani de zile negre dar cu o casa ce nu mai valoreaza cat facea la cumparare…
Tu oricum ti-ai exprimat parerea proprie in articole, nu ai trasat nimanui directia in viata, nu te-ai declarat guru sau mai stiu eu ce. si eu subscriu la parerea ta, o sa cumpar anul acesta un teren, o sa imi fac o casa peste 5-10 ani, dar e problema mea, nu mai vreau sa stau la oras…
cu prietenie
Radu
May 21st, 2008 at 2:08 pm
Dragos, te felicit pentru timpul investit in initiativa de a educa.
Ca student la 20 de ani(si vorbesc de mine aici) poti sta in chirie si pune si bani deoparte. Ba mai mult, imi ajut si parintii. Daca nu pierzi timpul in cluburi si este pragmatic, realizand ca adevarata investitie este timpul tau, ai totul asigurat. Fara sa fii tinut de mana de nimeni, pentru ca nimeni nu stie ce e mai bine pentru tine.
May 21st, 2008 at 2:11 pm
Explica-ne tu, daca poti, cum sa investesti in Romania fara sa pierzi banii in miinile unor excroci ca cei de la diferite fonduri de investii in care directorii fondurilor au fugit cu banii iar acum se dau mari oameni de afaceri.
Ca om de afaceri, investesti probabil in afacerea proprie. Dar nu oricine poate sau vrea sa-si faca o afacere proprie. Chiar si afacerea proprie, are o nevoie limitata de capital, nu poate absorbi oricit, de multe ori.
Asa ca as vrea sa vad o strategie pentru omul obisnuit, aplicabila in Romania. O strategie care sa ma convinga.
R: O sa iau provocarea ta drept tema si o sa scriu despre asta.
May 21st, 2008 at 2:28 pm
Sunt 2 postari foarte indreptatite si argumentate corect.
Sunt total de acord cu cele spuse mai sus si cei care injura sau nu inteleg tot algoritmul sunt cei care stau cu parintii la 30 de ani si nu au gasit inca un job la banca platit in iachturi si bmw-uri. Sunt oamenii indolenti care asteapta sa le dea statul sau sa le pice din cer.
Aces comentariu vine de la un om de 23 de ani care sta cu chirie de 5 ani in Bucuresti si probabil voi mai sta inca 5 ani pana cand imi permit un imprumut convenabil pt a cumpara un teren si a construi o casa.
Keep Walking…
May 21st, 2008 at 2:29 pm
Am apreciat cele doua articole strict din perspectiva faptului ca e refreshing sa mai asculti si alt punct de vedere.
Eu sunt un inrait, infocat si convins wannabe proprietar de case.
Am cumparat recent un apartament in cu credit ipotecar pe 30 de ani. Problema este ca nu stii niciodata cand ceva e subevaluat si care va fi piata. Am dat pe el 150.000 de euro, cu ganduri negre, fara sa am impresia ca este subevaluat.
Acum am primit oferte pentru el la 200.000 de euro, in 6 luni. Sunt convinsa ca in cei 30 de ani de achitare vor fi si perioade in care voi primi oferte de 100.000 de euro pe el. Primesc pe el o chirie care acopera integral valoarea creditului ipotecar de 130.000 de euro. Avansul de 20.000 de euro l-am avut.
In 30 de ani de acum incolo voi avea o casa, la costuri extrem de mici
Si viata nu se termina la 57 de ani. Din contra, e momentul cand ai vrea sa iti ajuti copiii la varsta intemeierii unei familii, cand vrei sa faci excursii scumpe si sa dispui de venituri suplimentare din chirii.
Bursa si bagatul banilor in banca nu reprezinta alternative viabile. Banii in banca nu acopera nici macar inflatia iar bursa este MULT prea riscanta, in plus consuma relativ mult timp, devine un fel de part time job ca sa faci investitia potrivita la momentul potrivit.
Am vorbit cu multi pensionari si aici si in tari vestice, care se bucura tare mult ca au casa lor si nu mai trebuie sa plateasca chirie. Cine nu are bani de o rata la credit la un moment dat e foarte probabil sa nu aiba nici bani de chirie si evacuarea unui chirias e mult mai rapida decat executarea silita a unei banci, unde ai o groaza de termene.
May 21st, 2008 at 2:33 pm
Ai primit 200 de raspunsuri ca ai aparut in fruntea stirilor de pe Hotnews pentru prima oara… Si nu te mai lauda la noi cum l-ai fraierit pe actualul proprietar unde stai, ca poate te da afara (cu sau fara contract).
R: Sunt agregat de Hotnews de cateva luni. Ei mi-au sugerat asta si au facut-o pentru ca ei considera util continutul meu. Nu am fraierit niciun proprietar. Ma surprinde modul ingust si obtuz de a vedea lucrurile. Doar pentru ca platesc putin nu inseamna ca insel pe nimeni. In fine …
May 21st, 2008 at 2:46 pm
Sarcastic vorbind, daca spune analistul imobiliar ca preturile vor creste anul asta cu 30%, pai cu atat vor creste! Ca doar e analist si stie bine ce face: isi baga bani in buzunar.
Dragos, oamenii se simt amenintati atunci cand un “tearchea-bearchea” ce nu apare la TV le da lor lectii de viata. Aia care apar la TV, aia sunt cei mai tari (ironic vorbesc, nu serios), iar oamenilor le e frica sa ia o decizie dintr-un singur motiv: “oare daca iau decizia proasta?” Desigur, e mai bine sa merg cu turma si sa cumpar un apartament in Ploiesti mai scump decat un apartament similar intr-o suburbie londoneza, ca doar piata ploiesteana va creste simtitor, chiar daca ofera inzecit mai putin decat orase vestice.
E un balon si se va sparge; din pacate vor pierde cativa care vor da vina pe altii si nu isi vor asuma responsabilitatea pentru lipsa lor de educatie financiara.
Ai dreptate, cumpararea unui apartament nu este deloc o investitie decat in masura in care acel apartament genereaza ceva: fie ca e vorba de liniste sau de bani. Atat timp cat il tii sa il vinzi cu 10000 de euro mai mult peste 20 de ani… s-ar putea ca numai costurile de administrare sa fie mai mari. Dar nu conteaza, l-ai vandut cu 10000 de euro mai mult decat cu cat l-ai cumparat.
Mult succes!
May 21st, 2008 at 2:50 pm
Da, imi place analiza ta. Si eu stau cu chirie si consider ca acum nu se merita sa cumperi un ap/casa. Pretul pe care il dai este enorm si nu reflecta valoarea reala a bunului.In plus nici piata de creditare nu este stabilizata, iar bancile inca fac profit de pe naivitate.
In strainatate nu e deloc o tragedie ca ai stat cu chirie toata viata. Dimpotriva, e ceva normal.
La noi este insa dorinta de a poseda, care pana la urma este fireasca la un popor care abia acum se ridica din saracie. :)
Nu zic sa nu cumperi, vorba ta, dar o evaluare mai buna a prioritatilor este foarte necesara.
May 21st, 2008 at 2:51 pm
Imi place modul tau de a gandi. E foarte american, dezinvolt. Din pacate mentalitatea noastra este una socialista, ne-ar placea un sistem francez in care statul sa ne tina in puf si sa ne dea ajutoare peste ajutoare, iar parintii sa isi rupa oasele muncind pentru a ne da bani de avans la un apartament. E gresit si asa nu cred ca vom avansa niciodata. Nu tot romanul trebuie sa fie proprietar. Ar fi timpul sa gandim si “out of the box”.
May 21st, 2008 at 3:00 pm
Fiind printre cei care s-au ales cu postul sters (inteleg acum ca pt ca am spus ca e penibila analiza – ceea ce cred in continuare si la fel cred ca penibil nu este nici o injuratura) as vrea sa justific cuvantul penibil printr-o singura chestie: ai luat in calcul cel mai naspa scenariu de cumparat casa si cel mai bun scenariu de inchiriat, ceea ce pt mine e ca si cum ai compara mere cu pere. Pot sa-ti demonstrez cand doresti ca o chirie la un ap facut la cheie, mobila si utilat complet este cu cel putin 200 de euro mai mare decat o rata la acelasi gen de ap+constul mobilierului si a aparaturii.
Daca faceai o comparatie corecta era una dar ce ai facut tu acolo nu este o comparatie corecta si obiestiva. Este o comparatie care tine musai sa demonstreze ca este aiurea sa investesti in ap. Si din punctul meu de vedere asta inseamna penibil. Daca vrei sa sustii o idee o faci in mod corect si obiectiv.
Am stat si eu si in chirie (2 cam) si dupa am preferat sa cumpar (2 cam) si imi pot da seama ca ce ai facut in articol este o exagerare.
R: Uite ca poti sa fii si civilizat. Permite-mi sa nu fiu interesat de demonstratia propusa. Imi pierd rapid interesul fata de discutiile care pornesc de la injuraturi. Multumesc.
May 21st, 2008 at 3:00 pm
Si eu stau in chirie. La doua minute de locul de munca. Pana de curand stateam la 40 de minute. Castig astfel peste o ora pe zi pentru mine. Asta in zilele normale. In cele cu aglomeratie pot castiga chiar si 4 ore. Pentru o carte, somn, blog etc. Chiar daca as avea bani pentru un apartament in Bucuresti nu as cumpara acum. Astept recesiunea, pentru ca nu cred ca merita 120.000 o cutiuta de beton la etajul noua. Pot mai bine pentru mine, pentru viitoarea mea familie. Am prieteni in Berlin care au deja doi copii si stau numai in chirii. Pentru doua camere nu au dat niciodata mai mult de 500 de euro. Intr-o zona bunicica. Capul familiei tocmai a primit o slujba mai bine platita si se muta cu tot cu familie la Rostock. Pentru ca nu are casa, nu il tine nimic in lesa la Berlin. Poate merge acolo unde viata lui se imbunatateste. Asa gandesc majoritatea strainilor. Cu diferenta de bani intre rata la cedit si chirie traiesc o viata mai buna si investesc, mai nou, in fonduri de investitii pentru companii verzi. Adica in tehnologii ecologice. Actiunile le vor aduce in timp redevente indestulatoare, bune de lasat si mostenire. Copiii lor ii vor aprecia pentru ca le-au lasat valori si nu o casa batraneasca, sunt sigur. Asa intentionez sa fac si eu. Omul este mai valoros pentru el insusi si societate atunci cand munceste. Mintea si spiritul raman astfel treze. Un om nu este cu adevarat bogat cand cheltuieste, ci atunci cand isi inmulteste banii, cand produce mai mult decat consuma. Altfel trăieşti doar o iluzie a bogăţiei şi apoi redevii un sclav.
http://www.buhnici.ro/2008/05/21/iluzia-bogatiei/
May 21st, 2008 at 3:14 pm
La romani s-a instalat pshihoza de masa cum ca imobiliarele sunt afaceri sigure care pot sigur numai sa creasca dar nu sa si scada. GRESIT!
Acum cativa ani valuta crestea mereu. Dolarul, marca germana, euro toate stiau numai in sus.
Nimeni nu indraznea sa afirme ca o sa vina odata si momentul cand au sa mai scada si aceste valute forte. Euro aproape a atins pragu de 42.000 lei. Atunci daca te trezeai sa afirmi cu glas tare ca pretul lui va scadea, riscai sa fi luat in ras de toti tzaranii.
Acum pe nimeni nu il mai doare capu de dolar stim doar sa ne ferim de el.
Exact asta se intampla si acum cand ai curaj sa
le transmiti tzaraniilor ca se imprumuta ca idiotii la banci. Ca isi supraliciteaza posibilitatiile si ca sa ce? Sa se aleaga cu minunatele cutiile de beton comuniste, cu instalatii praf si subsoluri pline de kkt. gandaci si vecini manelisti.
Oameni buni v-ati amanetat viitorul la banca. Tara e tot aia. Nu ati realizat nimic remarcabil decat ca de bunavoie ingrasati bancherii prin incapatanarea de a cumpara supraevaluat orice buda imobiliara.
Cele mai multe din cartierele rezidentiale din RO sunt niste infectii mocirloase si inghesuite, neterminate, nefinisate dar cu o gramada de oameni care au numa senzatia de “good wealth” in realitate treaba stand cam pe dos. In schimb pretu cerut pe mp bate si cele mai optimiste scenarii.
Tembelii sar imediat cu banu in cu credit. De castigat castiga numai notarii,speculantii,jmecherii si de ce nu Statul.
Viata mai trebuie si traita, nu numai sa stati constipati cu gandul la ratele de la banca.
May 21st, 2008 at 3:19 pm
“Nu e cazul sa invatam sa facem bani?”
Ba da, dar cum?? Uite, eu iti zic ce stiu sa fac, tu imi zici ce ar mai trebui sa fac ca sa fac bani?
Sau e suficient sa-ti citesc tot blogul, cap-coada?
R: Cum sa invatam? Sa invatam bine. Eu spun cum poti sa faci bani sau sa economisesti bani, in diverse situatii. Nu e suficient sa citest blogul, dar asta uneori te poate ajuta.
May 21st, 2008 at 3:56 pm
@admin
Daca nu se accepta post-uri cu injuraturi cum de post-ul nr 16 al lui superneutrino a aparut? :D
Cred ca vb mult mai urat decat am facut-o eu.
R: Din greseala, iar acum nu vreau sa-l sterg ca sa nu stric numerotarea, si-au facut oamenii referinte pe numar.
@superneutrino
Bun ca sa raspund si la chestia cu isi “supraliciteaza posibilitatiile” Daca nu-ti perimiti casa e o prostie sa-ti iei. Oricine vrea casa trebuie sa-si ia o marja de eroare si sa nu se indatoreze exagerat. Ex: venit 2 pers/luna in jur de 1700 de euro; cheltuieli cu casa: aproximativ 700 de euro – aici includ toate chelt cu casa: rate la banca+intretinere+lumina+3 telefoane (2 mobile si fix)+antena TV+internet+abonament la un joc online. Ce zici crezi ca putem trai decent 2 oameni cu 1000 de euro pe luna? Tine cont ca din astia mancam si ne facem mofturi. Asta e ce ramane dupa ce ne platim datoriile.
Cat poate sa creasca rata sa ajungem in situatia asta ca sa n-o putem plati? In afara de asta eu nu-mi fac socoteala ca am sa raman cu salariul de acum inca 30 de ani.
Sunt de acord ca preturile la case pot sa pice si probabil ca o sa se intample asta dar in momentul in care se ajunge la asta ce ma opreste sa vand casa? Si in afara de asta casele pot sa bag mana in foc ca n-or sa mai ajunga la 10 000 de euro. Atat costa o masina. Nu e normal ca o casa sa coste la fel de mult ca o masina si stai tu linistit ca sunt unii mult mai importanti ca noi care ar pierde bani zdraveni daca s-ar intampla asa ceva si daca lucrurile ar ramane asa. Sunt convinsa ca or sa scada preturile la case dar la fel sunt convinsa ca o sa fie o chestie care o sa se redereseze dupa o per. Nu zic nici ca or sa ramana ca acum dar nici nici nu poate sa spuna cineva ca or sa fie ca acum 4 sau 5 ani.
P.S: nu am nimic cu nimeni (asta ca sa nu apara discutii ca am zis de post-ul nu stiu cui) dar corect mi se pare ca o regula sa se aplice pt toti nu numai pt unii.
R: Da, asa e.
May 21st, 2008 at 4:29 pm
si cand te gandesti ca sunt unele orase unde inca se mai castiga 450 lei/luna in mana, sau ca 650 lei e un salar bunicel in unele orase, Resita – exemplul meu, ce rata se poate face cu salarul asta? nimic. Chiria sau mutarea in alt oras (sau la sat) e solutia.
May 21st, 2008 at 4:35 pm
Simt ca deja o sa para ca nu am alte probleme in viata decat sa postez pe tema articolului asta dar am mai citit din comentarii si vroiam sa le spun celor care compara chiriile de la noi cu cele din afara ca nu suporta comparatie.
In afara nu inchiriezi ce nu le mai trebuie proprietarilor in afara inchiriezi case care sunt special pt asa ceva si in afara sunt protejati de legi atat chiriasii cat si proprietarii.
La noi contractul ala nu are nici un fel de valoare. Daca te duci in judecata cu asa ceva cred ca rad si curcile de tine. Cine a vazut un contract de genul ala stie despre ce vb. Nu protejeaza nici proprietarul pt ca nu exista nici o sectiune in care se specifice ce avea si ce nu in casa omul ala cand tu te-ai mutat acolo. Poti sa pleci cu ce vrei tu si ala nu are ce sa faca legal. Singura prevedere care ar proteja putintel la chestia cu datul afara ar fi un preaviz de 2 saptamani si de o parte si de alta dar nu te intreaba nimeni daca s-a respectat sau nu (am avut asa ceva si de acolo stiu)
In afara chiriile sunt altceva. Nu vb de bani acum ci de confort si de protectie a partilor si de stabilitate.
Si cine zice ca nu conteaza chestia asta eu zic ca fie e f norocos ca nu este deranjat de mutarile dese si de pb care apar cand inchiriezio fie nu a trecut prin ele. Mie mi-e greu sa cred ca cineva care s-a mutat de n ori din varii motive nu este deranjat de asta.
Asta este motivul pt care romanii inca isi cumpara case si alearga dupa asta nu pt ca sunt batuti in cap fata de cei din afara.
Cand o sa avem si noi aceleasi conditii de inchiriat ap ca si in afara o sa se poata compara si atunci o sa poate sa afirme cineva ca la noi sunt oamenii disperati sa-ti ia case aiurea.
Un exemplu simplu: pleci de acasa la facultate stai 4 ani in camin (stat in camin inseamna 2 mutari pe an daca ai noroc sa nu te mute dupa ce te-ai cazat in alta camera, *4 ani=8 mutari in 4 ani). Dupa fac daca nu-ti permiti chirie mai stai in camin pe naspa alti 2 ani (e caz concret din familie), deci alte mutari de n ori pe an. Dupa care finaly te muti in chirie si te inghesui intr-o casa (sa nu mai zic de conditii) cu n pers. si iti creste chiria cam la 6 luni, maxim 1 an (asta intra la categoria stabilitate nula in chirie) E fuuny o vreme sa stai asa, dar sa-mi zica o pers care asa a trecut prin toate etapele astea ca intr-un final nu vrea sa stea intr-un loc de unde sa plece numai atunci cand pofteste. Chiria la noi nu ofera asa ceva. In afara da.
R: Incearca sa faci un contract de inchiriere si nu-l respecta. Vezi daca cel cu care faci contractul se va sterge cu el.
May 21st, 2008 at 4:35 pm
1.Nu te supara D-na @EU(post_18)
ce injuraturi vezi in postul meu?
Poate exprimarea mea e plastica, dar macar e sincera.
2.Imi pare ca scrieti doar ca sa va bagati in seama. Cazul dvs nu e regula. Dvs. probabil ati luat o rata cu mai mult timp in urma (ori ati dispus de un avans consistent), astfel ca rata si intretinerea ramane in numai 700 euro.
In ziua de azi daca mergi sa faci o rata la un cotetz neamenajat de la et. 9 in B. ajungi la 700 euro doar rata.
3. Faptul ca va plasati ca suma de castiguri familiale in jurul la 1700 euro pe luna asta probabil ca va face sa pierdeti din vedere estenta lucrurilor. Majoritatea covarsitoare a romaniilor nu inregistreaza venituri familiale de 1000 de euro pe luna.
Este chiar asa de greu de inteles lucru asta ???
4. Piata de imobiliare la un momendat va cadea rau de tot, imediat ce o sa avem niste variatii importante ale curlurilor monedelor in care s-au facut imprumuturile.
In schimb cei care au srans averi se seama celor care s-au bagat prosteste in credit au sa se prajasca in continuare bine merci la Mediterana.
May 21st, 2008 at 4:40 pm
Dragos Manac si-a expus punctul de vedere, civilizat si cu argumente. Puteti fi sau nu de acord cu el. Insa in Romania se pare ca nu se poate sa ai pareri divergente cu cineva decit utilizind termeni precum “idiotule”, “fraiere”, “dobitocule”, etc. Popor mai hain ca asta n-am mai vazut, nu inceteaza sa ma dezamageasca si sa ma faca sa-mi fie rusine ca m-am nascut in Romania. Dealtfel, cind sint “p-afara” si sint intrebat de unde sint, spun ca sint ungur (rup un pic de maghiara la nevoie, asa ca ma descurc sa nu fiu prins cu mica mea minciuna).
May 21st, 2008 at 4:40 pm
[...] e scopul meu sa dau lectii de cultura civica, constat doar si mi se pare trist, scrie Dragos Manac pe blogul sau. Spune-ne parerea ta! Comenteaza acest [...]
May 21st, 2008 at 4:46 pm
pana la urma o componenta importanta a deciziei este apetitul pentru risc al fiecaruia. Iar succesul uneia sau alteia dintre variante tine de stiinta/ instinctul de a minimiza riscurile. Caci pana la urma poti ramane pe drumuri foarte bine chiar daca platesti rata la banca sau chirie la proprietar.
May 21st, 2008 at 5:35 pm
@superneutrino
1. Am si spus ca nu am nimic cu comentariul pe care l-ai scris si chiar nu am. Ideea este ca mie mi-a fost respins un comentariu pt ca am folosit cuvantul penibil la adresa admin-ului, fara alte expresii plastice. Ce am spus era pt admin nu pt ca am ceva cu comentariul tau. Din punctul meu de vedere daca un om spune ceva pertinent si argumentat nu ma intereseaza prea tare cum o zice.
2. Apartamentul l-am luat pe la jumatatea anului trecut si n-am avut avans considerabil.
Te contrazic pt chestia cu 700 de euro pe luna. Intra pe conso.ro/finzoom.ro si ai sa vezi cati bani poti lua ca sa ajugi la o rata de 700 de euro pe luna si dupa pe anuntul.ro si ai sa vezi ce poti cumpara de banii astia. Eu nu zic ca iei marea cu sarea, dar iti poti lua 3 camere aranjate decent la et 5 de ex.
Acum maxim 2 saptamani m-am uitat de curiozitate cat vine rata la 200 000 de euro (atat costa un ap cu 4 camere decent in tineretului – asta imi doresc eu pe viitor) si la una dintre cele mai avantajoase banci era in jur de 1000 de euro/luna rata (nu e o suma mica si nici n-am zis asta dar e pt 4 camere intr-o zona destul de buna dupa parerea mea).
3. Nu am spus de veniturile pe care le avem noi in familie sunt in vreo categorie sau alta. Oricum articolul de fata prin tema pe care o abordeaza se adreseaza numai celor care sunt in situatia in care au de ales intre a lua casa sau a sta in chirie. Cei care nu pot lua o casa nu au dileme de genul asta.
Ce am spus de venituri a fost comentariu la faptul ca tu ai zis ca multi isi iau casa desi nu-si permit. Nu e chiar asa si nu e vb numai de experienta mea, e vb si de cei pe care ii cunosc si au facut pasul asta si de cei pe care ii aud vorbind de asa ceva.
4.de acord. piata imobiliara o sa pice dar o sa-si si revina. tot din experienta tarilor mai avansate putem invata asta. si tot din tarile mai avansate si mai frumoase ca romania putem sa invatam si ce preturi or sa fie la case. nicaieri in UE nu costa o casa cat costa la noi acum 4 5 ani, asa ca nici la n-o sa se mai intample asta, sau daca o sa se intample o sa dureze putin. atunci sa stati cu banu pregatit.
May 21st, 2008 at 5:36 pm
[...] Cumperi sau stai cu chirie? Nuante ” – articol de Dragos [...]
May 21st, 2008 at 5:40 pm
[...] ce a încins spiritele cu articolul său ”cumperi sau stai cu chirie” Dragoș continuă aici să dea noi argumente prin care își susține punctul de vedere. [...]
May 21st, 2008 at 5:47 pm
@admin
R: Incearca sa faci un contract de inchiriere si nu-l respecta. Vezi daca cel cu care faci contractul se va sterge cu el.
Am avut contract unde am stat in chirie inainte de a lua casa si l-am citit pe toate fetele si nu e nimic acolo care sa-ti ofere vreo siguranta. E mult mai bine sa ai asa ceva decat sa nu ai dar nu ajuta atat de mult.
Parerea mea este ca o sa merite statul in chirie atunci cand cei care inchiriaza n-or sa mai aiba un ap mostenit pe care il pastreaza pt copii si il inchiriaza intre timp ca sa nu stea gol si sa le mai aduca un ban in casa. Cand or sa fie proprietari pe un bloc intreg (in afara exista asa ceva) si or sa traiasca din chiriile alea o sa fie altceva. Si eu cred ca n-o sa mai dureze mult pana o sa se intample asta.
Daca as gasi un loc in care sa stau cu chirie 10 15 ani, dar sa fiu sigura ca nu ma misca nimeni de acolo pe perioada pe care se decide initial sa se faca contract n-as avea nici un fel de problema cu chiria. A si ar trebui sa mai stipuleze si cu cat creste chiria si la cat timp :D
May 21st, 2008 at 7:00 pm
Dragos, gandeam identic pana acum vreun an si imi sustineam infocat punctul de vedere oricui ar fi indraznit sa imi spuna ca mai bine cumpar ceva, decat sa stau cu chirie. Vreo cinci ani, adica de cand am terminat facultatea pana anul trecut, am locuit numai cu chirie si am avut parte de propietari de toate felurile: de la “proprietarul legal”, care a umblat pe la administratia financiara pentru contract (pe o suma minima, bineinteles), dar a carui mobila veche de 50 de ani in care isi faceau veacul tot felul de ganganii nu aveam voie sa o mut, pana la “proprietarul modernizat”, care citea in fiecare zi despre mersul pietei si imi crestea chiria in fiecare luna (avand grija sa o tina totusi un pic sub pretul pietei). In timpul asta, veniturile mele au crescut, m-as fi calificat oricand pentru un credit, dar sustineam cu tarie ca “nu se merita” sa platesc toata viata pentru un amarat de apartamanent in cine stie ce colt murdar de Bucuresti. Cu mentalitatea asta am plecat din tara anul trecut, sunt bine mersi in Canada, locuind cu chirie. Pe aici, cu totul alte conditii: majoritatea blocurilor cu apartamente de inchiriat apartin unor companii care din asta traiesc, au angajati care se ocupa ca totul sa fie impecabil, bucatarie mobilata si utilata cu masina de spalat vase, aragaz si frigider ultimul tip, sunt protejata de un contract clar, chiria lunara este cam jumate din cat as plati rata la casa pe pamant pentru care as fi aprobata de banca in eventualitatea unui imprumut… ce mai, cu mentalitatea mea si conditiile descrise, sa tot traiesti, neneaca, in chirie, pana la adanci batraneti… DAR: vrei sa iti descriu tipurile de oameni care stau aici cu chirie? Vecinii mei sunt cateva categorii de oameni: proaspeti imigranti, ca si mine, care inca nu castiga suficient pentru a avea propria casa sau care sunt prea noi in Canada pentru a se califica pentru un credit, tineri canadieni, studenti sau “young professionals”, de obicei pana in 30 de ani, care inca nu s-au asezat “la casa lor” sau “batrani canadieni” saraci, care poate si-au pierdut casa pentru ca nu au mai avut bani sa plateasca ratele sau care au stat poate toata viata cu chirie… sunt poate dura, dar imi e totdeauna mila de ei cand ii vad prin lift si imi spun mereu ca nu vreau sa ajung ca ei. Dupa cum vezi din modul in care am descris “chiriasii canadieni”, mentalitatea mi s-a schimbat anul asta. Vorbeam cu un coleg, scotian la origini, despre piata imobiliara si toate cele… eu ii dadeam cu: stii, de ce sa imi iau casa, este totul atat de convenabil cu chirie, bla-bla, daca imi pierd jobul si nu mai pot sa platesc, sunt legata de un venit fix, ce ma fac… el: o vinzi, ce sa faci… te muti inapoi cu chirie… ce pierzi? Daca stateai numai cu chirie cum era? Si eu dau in continuare: dar daca sunt nevoita sa vand cand piata este in scadere? (ca tot vorbeam de ciclurile economice: recesiune si boom, vin si pleaca si traiesti oricum cateva de astea in cursul vietii). El: well, este un risc, ca orice decizie pe care o iei in viata, nu ai de unde sa stii acuma… si apoi imi povesteste el despre cum acum 20 de ani si-a cumparat in Scotia lui natala un apartament de vreo 14.000 de lire si toata lumea i-a zis ca e nebun ca da atatia bani, cand chiria era atat de convenabila, dar cum acum, dupa 20 de ani, apartamentul ala costa vreo 400.000 lire… Ce investie mi-ar fi adus mie asa ROI?… zice el. Pentru ca preturile la case cresc, scad in timpul recesiunilor, dar niciodata la nivelul de unde au plecat… Ce am realizat este cam asta: chiria pe care o platesc sunt niste bani pierduti, ii dau unei terte parti si mie nu mi se intoarce nimic… cu echivalentul pe care il dau pe chirie imi pot cumpara un apartament (nu casa)… cu exact aceeasi bani!!! Si banii pe care ii platesc rata luna de luna mi se intorc mie daca voi vinde… e ca si cum luna de luna bag banii intr-un cont de economii, sau ii joc la bursa, sau ii bag intr-un fond de investitii… exact aceeasi bani… Daca vand, ce am platit pana atunci mi se intoarce si pot plati avans la o casa mai mare… si tot asa. Banii pe care i-am platit chirie anul asta ii consider acum niste bani pierduti: daca i-as fi platit ca rata la un apartament, acum as fi avut in plus niste bani la avans, chit ca as vinde potentialul apartament pe aceeasi bani cu care l-as fi cumparat. Aici, durata medie de locuit intr-o casa este cam 7 ani: ti se schimba nevoile, schimbi casa. Cam asta e mentalitatea pe care o am acum, de aceea peste cateva luni voi incepe direct cu o casa pe pamant, ard etape pentru ca vreau copii si nu vreau sa creasca inghesuiti in vreun apartament, asa cum am crescut eu. Si peste 30 de ani, voi face poate cum fac toti pensionarii de pe aici: imi vand casa, imi cumpar un apartament micut si cu restul de bani traiesc linistita. Daca vorbim de “casa ca o investitie”, inca ceva: pamantul este si el o resursa epuizabila, deci si casele care sunt construite pe el. Si, ca toate resursele epuizabile, devine din ce in ce mai scump. Stii cum se spune: “Buy land, they don’t make it anymore!”
Nu vreau sa imi impun punctul de vedere, am descris doar transformarea prin care am trecut eu si motivele care m-au dus la asta. Poate este din cauza ca am vazut cum se comporta o piata matura. Si pentru ca cineva intreba de procentul de chiriasi vs. propietari intr-o piata matura, iata statisticile pentru Canada: http://www.statcan.ca/english/research/63F0002XIE/63F0002XIE2007052.htm
May 21st, 2008 at 7:43 pm
citesc din cind in cind articolele scrise de dragos, via hotnews. ce ma lasa cu gura cascata, in continuare, cind e vorba de “opinie” in Romania, e ca exista un sentiment foarte puternic de nevoie cronica de replica, dar de replica in sensul: te crezi geniu ma? imi spui tu mie ma? intr-o conversatie directa hai ca poate mai inteleg ca nu te poti abtine (sa nu-ti exprimi frustrarile), dar pe internet???? adica dle daca nu esti de acord cu omu’ si ti se mai si pare ca se da grandi (euh euh), cine te pune sa citesti?
una peste alta, cred ca dragos are nervii foarte tari :)
May 21st, 2008 at 7:56 pm
felicitari!
ai reusit sa stai deoparte de cifre scoase din joben, ai argumentat logic, ti-ai spus parerea din punctul tau de vedere (in functie de experienta si cunostinte). asta trebuia sa faci si la primul articol.
iar daca unii sau altii argumenteaza cu limbaj de mahala, asta ii defineste si e de ajuns. pentru mine e interesant sa vad paleta mare a parerilor si a profilelor psihologice, a frame-urile de toate felurile prin care romanul vede realitatea. asta ma face si mai indirjit sa-mi continui proiectul de educatie financiara.
romanii nu sint nici prosti nici destepti. sint la fel ca toti ceilalti. dar daca sint corect indformati vor putea sa ia decizii mai bune. din acest punct de vedere, articolele tale sint nimerite pentru ca stirnesc si, eventual (sper…) ii indeamna pe oameni sa se informeze.
May 21st, 2008 at 8:13 pm
Eu zic ca te-ai chinuit degeaba cu acest al doilea post. Cine a avut ceva de inteles, a inteles de prima oara, si-a format o parere (pro sau contra). Restul te vor injura iarasi ca la usa cortului pentru ca le-ai distrus micul castel de nisip cladit in universul lor mental mic, limitat si frustrat.
May 21st, 2008 at 9:47 pm
Am urmarit cu mult interes discutia, fiind in cunostinta de cauza (credit contractat in urma cu 6 luni pt ap in bucuresti).
Sunt perfect de acord ca orice decizie se ia pe baza unui calcul foarte precis, si apreciez efortul de a “cultiva” la noi calculul la rece – mai ales ca o casa este una din cele mai importante tranzactii din viata multora dintre noi.
Sunt si foarte de acord ca nu e o afacere sa cumperi ap in bucuresti. Eu am amanat acest lucru cat a fost de mult posibil, in final am incercat sa aleg un rau cat mai mic (zona buna, desi cu 20% mai scumpa decat media, ap insorit, etaj intermediar in bloc cu 4 nivele etc.) Desi calculele mele nu s-au potrivit tocmai cu cele din articol.
Cred ca noi suntem revoltati nu atat de ideea de chirie, cat de
jecmaneala la care suntem supusi cand suntem in ipostaza de chiriasi si de conditiile mizere oferite. Singurii chiriasi fericiti sunt cei care se bazeaza pe relatii – evident tot pt ei e si cel mai usor sa fie proprietari.
Si totusi: in cautarea mea am observat ca exista oameni care isi cumpara o casa “vizionand” doar 3-4 apartamente (si pt un telefon mobil nou stau 3 weekenduri in mall). Pe foarte putini oameni ii deranjeaza de fapt hidosenia blocurilor comuniste. Sau ca stau o ora in trafic dimineata, si una seara. Sau ca nu au nici un parc pe o raza de 2km. Sau ca daca vor sa iasa din oras la mare/munte, stau o ora jumate tot prin bucuresti in ambuteiaj.
Cine castiga? Bancile: ele dau creditele, deci pun presiune pe cerere, preturile cresc, deci iti taie din start orice posibilitate de a cumpara prin economisire, si te imping sa iei credit, ca sa tii pasul cu pretul. Singura iesire din situatie este boomul in constructii, pt echilibrarea cererii cu oferta.
Piata este imatura, viitorul cu singuranta ne va oferi multe surprize. Daca insa mai multi si-ar face calcule la rece, cu siguranta ca ar fi mai bine pt toata lumea.
May 21st, 2008 at 9:57 pm
Sa va spun cum sta treaba in Londra. Am un prieten care plateste 35 ani o casa (supra)evaluata de banca la 300.000 lire pe care acum o poate vinde cu maxim 210.000
“Negative equity” se cheama treaba asta. A zis ca lasa tot si vine acasa…
http://en.wikipedia.org/wiki/Negative_equity
E foarte probabil sa se intample si la noi asta, candva, peste cativa ani..
http://www.parkerchris.pwp.blueyonder.co.uk/vocationvocationvocation.html
May 21st, 2008 at 10:34 pm
Un comentariu doar : o locuinţă achiziţionată ajunge de regulă … la nepoţi şi nu la copii ( care cu atât mai mult s-ar putea să fie dezinteresaţi ). ;)
>Cand o sa avem si noi aceleasi conditii de inchiriat ap ca si in
> afara o sa se poata compara si atunci o sa poate sa afirme cineva > ca la noi sunt oamenii disperati sa-ti ia case aiurea.
Depinde … deja nivelul unei chirii este de destul de ridicat în medie pentru ca proprietarul să se gândească de două ori înainte de a da un chiriaş ( care nu face probleme deosebite ) afară. ;)
>Dupa 10 ani vinzi apartamentul (ai platit deja 100 000 de euro)
În primii 10 ani nu plăteşti 100.000 de euro ( adică o treime ) din împrumut ci, în cel mai bun caz, vreo 50-60.000 că restul e dobânda care te-a rupt până atunci. :(
Apropo – prin Occident se merge pe rată bancară şi pentru a nu plăti impozitele ( mari ) pe proprietate.
În rest … numai de bine. :)
May 22nd, 2008 at 7:10 am
Apartament cartier comunist 50mp
Cost de achizitie 40.000
Valoare dupa 2 ani: 120.000
Chirie la momentul achizitiei: 250EUR
Rata la momentul achizitiei: 300EUR
Chirie dupa 2 ani: 450EUR
Rata dupa 2 ani: 400EUR
In conditiile astea (datele sunt reale), pe termen mediu iesi in castig.
Mai departe:
Venit=cos zilnic+chirie/rata+economii
Daca ‘economii’ = 0 iar ‘venit’ ramane relativ constant fata de ‘cos zilnic+chirie/rata’ dupa 30 de ani ai o casa sau nu ai nimic. Ce alegi?
Daca ‘economii’ = 100EUR iar ‘venit’ ramane relativ constant fata de ‘cos zilnic+chirie/rata’ dupa 30 de ani ai o casa + 36.000EUR sau doar 36.000EUR. Ce alegi?
Asa se pune problema. E gresit sa presupui ca daca alegi sa platesti rata vei investi gresit cei 100EUR si nu vei castiga nimic, iar daca alegi sa platesti chiria vei investi cu success cei 100EUR si vei ajunge bogat si cu iaht in Caraibe.
E gresit sa consideri ca o ipoteca te leaga pe vecie de banca. Daca valoarea proprietatii scade periculos de mult este indicat sa vinzi inainte de a iesi in pierdere. La fel cum ai face cu orice alta investitie.
Cheia datelor de mai sus este AVANSUL. Daca ai un capital, si poti plati un avans astfel incat valoarea ratei sa fie mai mica sau egala cu valoarea chiriei atunci este mai rentabil sa cumeri cu credit decat sa platesti chirie. Daca nu ai capital suficient pentru a indeplini conditia mai sus mentionata atunci nu iti ramane decat sa platesti chirie.
Problema ipoteca vs chirie este una delicata. Toti avem nevoie de un camin, de un loc unde sa dormi, sa te speli, sa faci copii. Daca nu te deranjeaza sa stai cu parintii poti alege aceasta solutie. Mult mai rentabila. In felul acesta poti strange capitalul necesar pentru a investi intr-o locuinta, poti alege sa iti construiesti una etc.
daca totusi, ’sunteti sapte frati acasa’ nici alegerea aceasta nu e tocmai ideala.
Tot articolul acesta sufera de o lipsa crasa de obiectivitate si de ‘common sense’. Singurul lucru care merita retinut este urmatorul:
Foloseste-ti capul. Informeaza-te, fa-ti calculele si fa alegerea potrivita la momentul potrivit. Prejudecatile sunt nule si neavenite :P.
R: LOL
May 22nd, 2008 at 8:44 am
Analiza este ok doar in anumite conditii si faptul ca tu ai reusit sa faci unele investitii neascultand de nimeni nu te face caz general.
Faptul ca are sens o parte din analiza ta pe cazul aparte descris de tine (adica ai un venit sa zic de 1000 de Euro si sa dai 800 pe rata la banca – da este mai bine sa dai 400 pe chirie si sa traiesti mai bine – aici este singurul caz unde are sens analiza ta, desi nu ai tratat cazul in care acest tip de credit vine si cu o asigurare de viata care in caz de orice problema a ta lasa familiei tale o speranta de un viitor mai bun.
Alte cazuri in care de ex dispui de 60-70% din valoarea unui ap (tocmai datorita parintilor tai, sau a altor surse de venit) atunci este chiar indicat sa iei un credit pentru restul casei – si asiguri un viitor familiei tale.
partea psihologica – de stabilitate si siguranta pentru familie este foarte importanta si probabil ca nu stii acest lucru daca il tratezi superficial.
Daca vrei sa faci un studiu – fa-l la obiect pe anumite conditii care le specifici si prezinti dovezi clare. Probabil ca asta i-a infuriat pe cei care te-au injurat – sa nu ma intelegi gresit – nu sunt de acord cu injuraturile, dar citind materialul tau iti lasa impresia ca ai facut fraieri mai multe tipuri de categorii sociale. Tie iti plac afacerile – foarte bine, altora le plac medicina, ingineria, mediul academic. Nu poti sa ii pui pe toti la un loc.
Am o intrebare simpla si la obiect: – daca dai bani pe chirie care este castigul tau pe termen lung in conditiile in care chiria este aprox aceasi cu o rata la banca pentru un ap/casa (rata care include si o asigurare de viata si de locuinta)?
De ce in toata lumea asta majoritatea oamenilor preferea sa isi cumpere propietati decat sa stea in chirie?
Analiza ta este ca si stirile din Romania: urmarind senzationalul, generalizata fara rost, ca o incercare de a face audienta. Dupa cum se vede asta ai reusit sa faci audienta.
Vrei sa ajuti oamenii – ofera alternative clare la obiect despre subiectul in care crezi ca esti bun.
May 22nd, 2008 at 10:20 am
Ai inceput sa devii masochist my dear friend. O sa evit sa mai ies la masa cu tine :)
May 22nd, 2008 at 11:11 am
E foarte interesant cum, atunci cand apare o idee, oamenii se impart imediat in doua tabere si incearca sa se convinga reciproc, folosind metode destul de agresive.
Din pacate prea putini inteleg de fapt esenta, ideea initiala. Care va sa zica, Dragos asta e un mare smecher care ne zice noua ca e mai bine sa stam cu chirie decat sa devenim propitari. Ian stai oleaca mai baietas ca nu stii tu cum se merge pe pamant.
Mai oameni buni omul asta a facut o analiza destul de simpla asupra ambelor variante. Nu dati cu pietre in el ca nu v-a pus nimeni pumnul in gura sa stati cu chirie sau sa cumparati.
Presupun ca articolul a atins niste frustrari mocnite in fiecare din cei care au sarit la gatul lui Dragos.
Parerea mea e ca ar trebui sa retineti asta:
1. Inainte de a lua o decizie analizati atent detaliile (fie ca e un credit pe 30 de ani, sau un contract de chirie)si sa actionati conform analizei respective.
2. In principiu trebuie sa va ganditi la a produce bani nu la a cheltui bani. Puneti banul la munca pentru voi, investiti si gasiti metode de a-i inmulti. Prea des maririle de salarii se duc la cora sau carrefour sau baneasa shopping city mai nou. Uitati-va ce se intampla in perioada pre-sarbatori in hipermarketurile cu preturi hipermici (sic!).
Nu vreau sa inflamez lucrurile si nu tin cu nici o parte anume. Pur si simplu sunt uimit de faptul ca oamenii nu fac cele mai simple conexiuni si se reped si-si consuma inutil energia in incercarea de a-i convinge pe unii si pe altii.
May 22nd, 2008 at 11:54 am
@Robert
Nu-ti consumi energia inutil daca incerci sa sustii un punct de vedere.
Eu sunt printre cei care au sarit la gatul lui Dragos pt articolul de fata.
Nu m-a deranjat nici opinia lui si nici nu incerc sa conving pe nimeni ca e mai bine sa-ti iei casa sau sa stai cu chirie (fiecare e liber sa aleaga si sa decida ce e mai bine pt el).
Pe mine personal m-a deranjat f tare faptul ca nu a facut o comparatie corecta si faptul ca a generalizat pe baza ei.
Si la fel ma enerveaza f tare cei care dau dreptate unor chestii de genul asta fara sa aiba habar si fara sa se documenteze. La unii se vede din ce scriu ca au habar de ce zic (inclusiv la o parte din cei care sunt de acord cu cele prezentate in articol), dar altii pur si simplu par sa creada orice.
Articolul asta mi s-a parut, asa cum mai spunea cineva intr-un comentariu mai devreme, scris sa faca senzatie si intr-un ton in care lasa impresia ca prezinta un adevar universal valabil.
Pe mine chestiile de genul asta ma scot din pepeni si imi lasa impresia ca indemna oamenii la un comportament de genul crede si nu cerceta.
Cred ca exact tonul articolului a fost cel care a intaratat atata lume.
May 22nd, 2008 at 12:00 pm
Dragos am cateva intrebari pt tine daca ajungi la postul meu.
1. Tu vb despre chirie vs ipoteca in sens general totusi cand te dai exemplu pe tine argumentezi ca ai gasit ceva de inchiriat ieftin, aproape de locul de munca, bine mobilat si utilat si cu un proprietar decent. Ok, pana aici tu nu te incadrezi in conditiile generale ale pietei, chiria ta e o exceptie.
R: Nu e o exceptie, am dat peste pretul pietei cu 50-100 de euro cand am inchiriat.
2. Chiar tu ai spus ca ai propria firma, asta inseamna ca cei sa zicem 700 Euro cat poate ii platesti la chirie ii reprezinta o cheltuiala a firmei si nu sunt impozitati. Un angajat care doreste 700 de la un patron de fapt primeste 1400 Euro din care jumate plateste angajatorul lui impozit si nu are luxul de a avea o firma sau PFA sa ii plateasca chirie direct. Cu alte cuvinte tu de fapt platesti jumatate pentru un serviciu pe care altii l-ar plati cu dublu neavand binecuvantarea unei firme care sa incorporeze cheltuiala.
R: Platesc chiria din banii mei, nu pe firma.
3. Mergand pe presmisa de mai sus daca ai vrea sa achizitionezi pe firma ar fi mai greu apoi sa iti transferi proprietatea in nume propriu iar daca firma are probleme risti sa ramai fara acea proprietate.
R: Nu e recomandat sa cumperi pe firma datorita impozitarii si amortizarii contabile, ambele lucreaza impotriva ta.
4. Sunt de acord ca nu e bine sa cumperi in perioade de maxim ci doar la perioada de minim sau dupa o recesiune. Totusi, preturile au crescut f mult, totusi chiria si ipoteca pot fi clasificate ca produse substituibile dar care implinesc o nevoie primara, cum este cea de a manca, nevoie care trebuie acoperita! Din cauza pomparii de moneda de catre toate bancile centrale acel exces de bani trebuie sa se duca undeva: vezi pretul petrolului, aurului si daca fara masina si aur te poti descurca cum poti sa te sustragi de la cresterile preturilor la produsele alimentare? Ei bine ele nu sunt substituibile cu nimic, strangi din dinti si platesti preturile marite. E un mod al celor care au bani sa se protejeze de inflatie. Cam asa e cu chiria sau ipoteca in Romania doar daca persoanele respective nu ele exceptii (a cumparat acum multi ani f ieftin sau are optiunea unei chirii platita de firma). Singura alegere este sa te muti in alta parte unde sunt preturi mai mici raportate la puterea de cumparare a veniturilor optinute sau sa gasesti un chilipir.
R: Se pare ca (desi am incercat) nu m-am facut inteles: E aberant sa cumperi 50mp cu 100.000 de euro in Titan/Militari cand nu ai nimic din acei bani, doar din dorinta de a avea casa ta, argumentand ca “investesti”. Asta e versiunea foarte scurta.
May 22nd, 2008 at 12:06 pm
Multumesc!
Aveam nevoie de posturi astea! :)
May 22nd, 2008 at 1:07 pm
:)… felicitari. am dat de tine acum la recomandarea unui prieten care te urmareste de ceva timp. anul trecut am dat de Kyiosaki si am citit din cartile lui…apoi am inceput sa aplic. lucrurile sunt simple dar majoritatea le complica pentru a cauta justificari ale esecurilor proprii. ma bucur ca am luat o gura de oxigen citind doua teme de pe site. esti deja in bookmarks :) bafta!
May 22nd, 2008 at 2:37 pm
Cu tot respectul, Dragos, sunt niste chestii care se contrazic la tine. Intr-un reply zici
E aberant sa cumperi 50mp cu 100.000 de euro in Titan/Militari cand nu ai nimic din acei bani, doar din dorinta de a avea casa ta, argumentand ca “investesti”
dar asta nu reiese deloc din articolul initial, unde spui simplu, fara specificari de genul de mai sus:
Cei care sustin ca o rata la un apartament e cu siguranta o investitie … nu sunt investitori. Serios.
R: Daca generalizez, e prea generalizat si nasol. Daca particularizez, e prea particular si nasol. In functie de ce vrei sa intelegi vei gasi si _motivatia_ in articol …
In continuare o chestie care ma nedumereste este de ce in 2 articole si zeci de comentarii se spune doar de apartamente vechi, mizere, in vre-un colt murdar de bucuresti la etajul tz-shpe. De ani buni de zile se construiesc ansambluri NOI in bucuresti, si majoritatea ofera posibilitatea de a achizitiona cu un pret relativ redus daca o faci inainte de a porni constructia efectiv.
Caz concret, eu am facut in semptembrie 2k7 credit pentru un apartament la ultimul etaj (P+2+M) in zona prelungirea ghencea. Am platit 95k euro + 9k parcarea. Da, si inca 2-3k diversi notari si alte comisioane.Insa apartamentul e nou, (deci peste 25 de ani cand termin creditul va avea 25 de ani nu 50 cum zici mai sus.. de fapt 24, caci d-abea la iarna e gata), are 3 camere si 85 mpc. Cam cat crezi ca va valora acest apartament cand e gata? eu zic ca minim 150k. dar peste 2-3 ani?sa zicempeste 200.A, ca peste 5 ani incepe sa scada si va “trebui” sa-l vand (daca va fi nevoie!) cu “doar” 170k, eu zic ca nu e asa grav.
R: Daca ai imprumuta 110k eur in 5 ani ai da inapoi (calculeaza tu cat) dobanda. Scade 170k si o sa-ti dea ceva. Nu e clar daca o sa iei 170k cand o sa fie plina prelungirea de blocuri … Totusi, nu ai cumparat un bloc vechi, ci unul nou, asta schimba socotelile. Pana e gata mai ai cheltuieli cu stationarea in alta locatie. Mai e riscul constructiilor care incep si nu se termina. Daca vrei ceva mai central, pentru 50mp utili trebuie sa scoti 150-200k din buzunar, pentru un apartament. Si tot asa, putem calcula la nesfarsit.
Deci, oricat ai incerca sa o dregi, mesajul tau initial, din ambele posturi, este: nu cumpara, stai cu chirie & rata la apartament nu e o investitie. Ceea ce destui oameni, inclusiv eu, ti-am demonstrat ca nu e chiar asa. Adica o fi, dar cu nuante…
Daca tot vrei sa faci un pustiu de bine intregii omeniri, macar fii un pic mai larg in vederi :-).
R: Nu incerc sa dreg nimic. Nu astept demonstratii si nici multimi. Explic punctul meu de vedere privind un calcul economic. Ma consider suficient de larg in vederi ca sa-mi fac/sustin deciziile economice.
Sunt de acord ca a cumpara un apartament din anii 70 , cu mai putin de 65 mpc si 100k sau mai mult euro nu e nici pe departe o afacere. Dar nu toti oamenii care isi iau (credit pentru) apartament sunt in situatia asta.
R: Am spus eu ca toti isi iau credit pentru asta? Am dat un exemplu, caz extrem de intalnit daca te uiti la ritmul/tipul de vanzari de apartamente, in care chiria e o optiune mult mai buna.
Sunt de acord si cu faptul ca ratele destul de mari implica un risc pe care nu multi il gandesc prea bine( vezi casele care au inceput deja sa fie vandute de catre banci) “majoritatea romanilor”, dar preturile astea de care vorbim nu sunt majoritare, sunt din bucuresti, ori in bucuresti un salariu (cumulat intr-un cuplu) de 1700 euro este destul de des intalnit (in mod clar, f des intalnit celor care au timp & interes sa citeasca acest blog, deci tine cont carui target te adresezi) si in cazul asta o rata de 800-900 euro e o suma acceptabila. Nu doar pentru trait, ci si pentru destule vacante in strainate si in tara, daca sunt planuite bine si din timp.
Altfel, tin sa zic ca mi-a placut, in mare, argumentatia ta.
R: Multumesc.
May 22nd, 2008 at 2:56 pm
Am citit articolele cu chiria si posturile (cat am apucat). Am vazut ca nu raspunzi celor care considera ca articolele nu au o baza clara, ca sunt subiective si celor care te indeamna sa scrii sau sa raspunzi cu un articol obiectiv, documentat bazat pe cazuri concrete – nu generalizarea experientelor tale. De ce? Multi au argumente solide…Spui ca nu iti place agresivitatea si ca vrei ca lumea sa invete; sa gandeasca; sa se descurce; ca iti place psihologia – atunci asuma-ti responsabilitatea articolelor si sa raspunde si acelor posturi care pun intrebari care nu iti sustin teoria.Asa ar fi corect si democratic – asta ca remarca la replica ta cu comunismul prezent in noi la care tu ai renuntat – probabil doar atunci cand iti convine.
Apreciez in schimb alte articole mult mai documentate si mai obiective de pe blog-ul tau.
Bafta in continuare.
R: Nu-mi place sa ma cert si nici sa fiu injurat. Cu unii, oricat ai discuta, nu ajungi niciunde. Nu consider ca e datoria mea sa raspund oricaror intrebari, doar pentru ca au fost adresate. Cred ca imi argumentez suficient de bine parerile. Mai cred ca daca cineva nu e de acord cu mine poate face un alt calcul, argumentat. Putem sa transformam totul intr-o discutie interminabila, de la particular la general, si tot am avea 1000 de bordee/obicee/pareri. Am propus un punct diferit de vedere. E ceva util din el. Excelent. E “gresit”. Foarte bine, nu il luam in considerare. Nu vom reusi niciodata sa-i multumim pe toti, pe cei care stau cu chirie, pe cei care au cumparat, pe cei care se considera (mai) destepti, pe cei care vad lucrurile altfel samd. Nici macar nu mi-am propus asta, ci doar sa ofer alta perspectiva. Mi se pare ca cel putin atat am reusit. EOT, nu vreau sa continui polemica, nu ajuta la nimic.
May 22nd, 2008 at 3:25 pm
@adrian
cu un salar cumulat (sot+sotie)de 1.700 eur pe luna, sa ai o rata de 800-900 eur lunara timp de t zeci de ani…nu este DELOC acceptabil.Si daca aceasta rata o platesti pt o cutie de chibrituri intr-un bloc cu igrasie si miros de varza pe scara…este si mai putin acceptabil..
Ideea lui dragos este, in general, acceptabila. dar numai ca idee, nicidecum de pus in practica. Nu in Romania. In Romania dorinta este sa fii proprietar. Asta este clar. Sa ai o proprietate imobiliara este un vis inoculat.
personal, consider ca, daca tot te roade ideea sa devii proprietar si sa faci din respectiva proprietate o posibila investitie, cel mai indicat este terenul. O bucata de pamant in jurul marilor orase care tind sa se extinda este cel mai indicat loc in care sa ingropi banii in speranta ca vor face pui.
Oricum, articolele sunt ancorate in realitate..mai putin alternativa oferita.
May 22nd, 2008 at 3:32 pm
Dragos… nu putem trai intr-o lume de antreprenori, nu toti pot face afaceri, asa ca rata este o optiune viabila pentru restul.
Comparativ cu majoritatea oamenilor de pe planeta rata la un apartament este o optiune de lux.
Si inca ceva, in RO nu sunt aceleasi preturi ca in BUC, vb asta din TM, unde totusi sunt preturi mari.
May 22nd, 2008 at 3:58 pm
@ileana
cu un salar cumulat (sot+sotie)de 1.700 eur pe luna, sa ai o rata de 800-900 eur lunara timp de t zeci de ani…nu este DELOC acceptabil.
Daca ramai cu acelasi salar timp de 30 de ani inseamna ca ai probleme mult mai grave decat rata la banca.
Tu intentionezi sa stai pe acelasi salariu timp de 30 de ani?
May 22nd, 2008 at 4:13 pm
@ileana
intai ca noi aveam 1700 cand ne-am facut creditul.Si sa stii ca ne descurcam binisor, in sensul ca nu ne refuzam f multe, desi inainte de salariu eram cam pe 0.
DAR acum (9 luni mai tarziu) avem cam cu 400-500 mai mult si la 9-12 luni (poate mai putin) o sa mai creasca. In nici-un caz nu ma vad cu acelasi salariu 2 ani la rand, cu atat mai putin zeci.
Apoi, vad ca nici nu ai citit prea bine postul meu si in acelasi timp “obsesia” pe care o observasem ramane valabila. NU e vorba de nici-o igrasie si nici-o cutie ce chibrituri oameni buni! Am luat apartament in bloc nou, curat, care mi se da la cheie, nu mai trebuie sa investesc x mii de euro pentru reconditionare.(trebuie mobilat, dar in rest are de toate). DA, exista si aceasta varianta, si asta incercam sa spun. Ca e preferabila chestia cu chiria fata de a cumpara daca e vorba de apartamente vechi, da, dar nu e preferabila chiria fata de a cumpara punct.
Si ca sa iti raspund si tie si lui Dragos, vanzand cu 170k peste 5 ani imi ramane destul sa imi iau un teren, in jurul capitalei, si sa fac alt imprumut pentru a construi o casa pe el. Acum nu s-a putut, deh, dar asta ar fi finalul dorit la un moment dat, intr-adevar. Asta daca nu emigram :-).
Deci, un apartament POATE fi o investitie ;-).
May 22nd, 2008 at 4:51 pm
Dragos, tu ai cumpara un apartament care acum valoreaza 100.000 de euro platind 200 de euro pe luna pentru el, timp de 30 de ani?
R: Daca l-as cumpara acum? Desigur. 30*12*200 = 72.000 < 100.000 pe o perioada super lunga.
May 22nd, 2008 at 5:45 pm
Rata pentru un apartament sau chiria nu trebuie sa depaseasca 30% din veniturile familiei. Nu o sa-i inteleg pe cei care au facut credite pe 50-70% din venituri si asta la dobanda fixa promotionala (6 luni – 2 ani), daca in doi ani suferiti un accident sau sunteti dati afara sau cade economia si veniturile se micsoreaza, ce faceti? Vreti sa investiti pentru batranete, luati o casa la tara in Spania, Germania chiar si Danemarca (am vazut la max 200k Euro case de 200 m2 cu un teren de 1000m2) bagatile in regim turisitic si ratele se platesc singure. Sa dai 150-200k pe o cutie in Bucuresti e o aberatie. Probabil ca daca castigam banii de azi acum 4-5 ani as fi cumparat pentru ca erau ieftine dar azi vad preturi mai mari in cartiere gen Titan, Rahova decat vad in alte parti ale lumii. Prost nu e cel care cere, prost e ala care da.
May 22nd, 2008 at 6:34 pm
Parerea mea este ca decizia de a cumpara un apartament sau a sta in chirie depinde foarte mult de fiecare om in parte si de situatia lui, dar si de mediul economic. Tu te-ai referit la un apartament intr-un bloc relativ vechi, pe cand cineva a comentat diferenta dintre rata si chirie la un apartament construit acum. Tu ai facut comparatia cu tari capitaliste de zeci de ani, pe cand Romania e la inceput de drum. In tarile capitaliste mobilitatea fortei de munca (pe teritoriul ei) este mult mai crescuta decat in economia noastra si de aici poate vine si preferinta de a sta in chirie. Variabilele de care depinde aceasta alegere sunt prea multe si prea diferite.
Aici nu e vorba de o legitate ce ar trebui sa fie universal valabila si care sa zica “Nu va luati case, stati in chirie!”, ci de o parere personala facuta pe baza experientelor si gandirii proprii, pe parerile altora asemenea lui si pe observatii selective.
Si in economie s-au incercat teoretizari ale unor observatii de piata, care ulterior s-au dovedit gresite pe unele piete sau in unele perioade de timp, in timp ce in altele s-au dovedit valabile.
Asa ca ceea ce as vrea eu sa concluzionez este ca in cele din urma totul se reduce la ALEGEREA CONSUMATORULUI. Iar in acest caz si la LIBERTATEA DE OPINIE. Omul si-a spus parerea, la fel cum si-au spus-o si cei care au comentat.
BE FREE! FREE TO CHOOSE, FREE TO SAY YOUR OPINION!
May 22nd, 2008 at 6:59 pm
Comentez si eu la spartul targului…
Se poate castiga in continuare din imobiliare, dar atentie : de acum va fi un joc la suma nula. Tu vei castiga, altcineva va pierde…sau invers.
Exemplu concret : niste prieteni au cumparat recent o proprietate (casa + teren) intr-o suburbie din Minnesota cu 57000 USD – ipoteca scoasa la licitatie.
Proprietatea fusese cumparata initial cu 140000 USD.
Prietenii mei au castigat…fostii proprietari au pierdut.
Sa revenim in Romania. Dragos are dreptate cel putin in ceea ce priveste strangerea informatiilor si studierea oportunitatilor.
Vrei sa fii proprietar? ok, dar macar strange bani de avans in cei cativa ani in care stai cu chirie.
Si nu cumpara acum pe maxim. E adevarat ca pe termen lung valoarea proprietatilor oricum creste…dar nu mai poti profita de oportunitatile care apar in momentele de recesiune.
(Re)cititi-l pe Kiyosaki…cum a facut primii bani din imobiliare.
Si inca ceva…Bucurestiul nu are suburbii. Cartierele rezidentiale promovate acum sunt doar niste tentative. Ce se va intampla cand vor apare adevaratele suburbii? Cati familisti vor mai dori sa stea in blocurile comuniste?
May 22nd, 2008 at 10:50 pm
Te felicit pentru articol, chiar mi-a placut! Toti cei care dau textului o conotatie negativa sunt bineveniti! Arata cat de sus si sanatos esti in gandire fata de ei :) Parerile personale sunt numai ale tale si punct! A te opri din mersul tau zilnic ca sa arunci niste cuvinte urate pe baza unui articol nu e tocmai un lucru chibzuit. Probabil ei se simt atat de suparati si poate frustrati ca sunt de partea cealalta a baricadei, incat subconstientul nu vede altceva, nu mai poate vedea lucrurile obiectiv. Ei trebuie sa-si argumenteze parerea cumva si prind orice ocazie pentru asta. Mai banal e ca, eu cred ca peste 75% din cei care au postat cu tenta negativa nici macar nu te cunosc, deci n-au nimic de impartit cu tine. E un text scris si-atat. Ce conotatii i dai, e 100% in “curtea” ta. Frustrarea ca n-au citit articolul inainte sa faca pasul (pe care acum mai mult ca sigur il regreta cumva) se vede in expresiile lor. Spun asta din perspectiva unui om care da o chirie lunara de 100$ (da, 100$) intr-o zona chiar foarte placuta si centrala din sectorul 1, si care are un salariu de peste 1250 euro. Eu personal, n-am vrut sa-mi conditionez urmatorii 50 ani de viata de o decizie luata la 30 ani, doar de dragul de a o lua. Dincolo de orice, faptul ca ti-ai luat din timpul tau, ca sa scrii un text care pe multi ii poate ajuta, merita sincer, barbateste, o bere! pentru restul, stai linistit, la 60 ani, o sa le zica copiilor “nici nu stii ce viata chinuita am avut eu, a trebuit sa platesc 1000 euro lunar ca sa ai tu unde sta si bla-bla-bla scuze scuze…”. si asta pentru ce…? :) ca n-au avut curajul sa se priveasca in oglinda si sa dopte un comportament tipic de croitor: masoara de zece ori, taie odata! Succes in continuare.
May 22nd, 2008 at 11:08 pm
Dragos, felicitari!
Mie mi-au trebuit 2 ani de trai in Canada sa ajung la vorbele tale, dar tu ai reusit asta traind in Romania si pt asta ..tot respectul!
Nu pot sa cred la ce preturi sa ajuns la aprtamnete in Romania…si in Toronto poti gasi mai ieftin.
De asta cred ca nu sunt justificate si vor scadea in timp..
Bine ca mai sunt si oameni ca tine acolo, imi dai o speranta pentru viitorul Romaniei! :-)
May 23rd, 2008 at 10:34 am
@john
Ce fel de aparament cunosti tu care acum costa 100.000 euro si pe care poti sa-l vinzi peste cativa ani cu mai mult de 100.000 euro? Si la care sa obtii un credit ACUM pe 30 de ani la care sa platesti 200 Euro pe luna? Fara avans? Spune-mi si mie banca aia? Cred ca nu stii care sunt ofertele.
Si DA…in tara lui ALICE si eu as cumpara un astfel de apartament in astfel de conditii.
BA CHIAR AS LUA DOUA!…pentru investitie
May 23rd, 2008 at 11:08 am
Chirie: 650 eur, platesti 30 de ani, dupa care mai platesti tot atat pana mori.
Mai pui 200 de eur langa chiria de 650, platesti 30 de ani, la final ramai cu apartamentul pentru tine.
Calculul e simplist, principiul nu. E posibil sa fi ignorat un aspect, daca da, va rog sa ma corectati. Chiar as dori sa aud opiniile voastre – si mie rationamentul mi se pare “too good to be true”.
Daca nu am gresit, inseamna ca am cumparat un apartament de 100.000EUR cu 200 de eur pe luna, timp de 30 de ani. Aici, in Romania. Si, Ileana, cred ca ai dreptate, Romania seamana in multe aspecte cu tara lui Alice.
May 23rd, 2008 at 12:52 pm
Eu inteleg asa: tu ai luat un credit imobiliar de 100.000 eur platind o rata de 850 eur pe luna, ajungand sa platesti pt acel apartament, in 30 de ani cam 300.000 euro. Asta inseamna ca apartamentul tau, virtual, si-a triplat valoarea. in realitate, daca iei in calcul uzura, acel apartament nu mai valoreaza decat, sa zicem, 120.000 eur (100.000 +indice inflatie-uzura-/+indice piata imobiliara)
Acest aspect mi se pare ca l-ai ignorat. Nu merita sa investesti niste bani in ceva care, in mod clar, se devalorizeaza.
Acum urmeaza partea cu alternativa. Alternativa este, din punctul meu de vedere, urmatoarea: faci un credit de 50.000 eur si cumperi un teren la maxim 30 km de oras (presupun ca ai masina). Rata este cca 450 eur/luna. faci credit nevoi personale 20.000 eur pt constructie (se poate face o casuta cu banii astia) pentru 7 ani si platesti o rata de cca 350 eur. Daca esti harnic, casa se ridica maxim intr-un an de zile. Timp in care platesti chirie pe langa locul in care ti-ai cumparat terenul (maxim 200 eur/luna).
Un calcul simplu: timp de 1 an platesti 1000 eur, apoi inca 6 ani 800 eur apoi restul de 23 ani 450 eur..in total 182.800 eur in 30 de ani.
Avantaje:
-ramai cu terenul a carui valoare, in timp, tinde sa creasca;
-in cca 7 ani ajungi sa locuiesti la marginea orasului (orasele tind sa se extinda pe orizontala)
-in mod cert ajungi sa platesti mai putini bani per total.
May 23rd, 2008 at 1:31 pm
Eu imi fac casa, asa ca sunt de acord cu punctul tau de vedere. Dar aici se discuta altceva: iei apartament sau stai cu chirie intr-un apartament? Iar cele doua apartamente trebuie sa fie cat de cat asemanatoare, altfel comparam mere cu pere.
In varianta luata in discutie de Dragos, daca alegi varianta chiriei, vei plati aproximativ 600-650 eur pentru un apartament.
O rata rezonabila pentru a cumpara un apartament apropiat ca valoare de cel pe care-l inchiriezi cu 600-650EUR este la momentul actual aproximativ 800-850EUR. (La Volksbank cu banii astia iei un credit de aproximativ 110.000EUR, iar dobanda pe cei 30 de ani este FIXA).
Daca alegi sa inchiriezi, platesti 600-650EUR lunar, si iti mai raman 200EUR cu care faci ce vrei.
Daca alegi sa dai cei 200EUR la banca (impreuna cu banii pe care ORICUM ii dai pe chirie), dupa 30 de ani ramai cu apartamentul. Altfel spus, cu cei 200EUR pe luna cumperi apartamentul in care alegi sa si stai.
Cum spuneam, poate rationamentul meu e gresit, dar astept argumente contra lui, nu calcule complicate prin care mi se arata ca mai bine plec in Canada. Exista o multime de optiuni atunci cand iti permiti sa dai 800-850EUR lunar la o banca, insa noi comparam doar doua din ele: cumperi sau inchiriezi.
SAU
Pun problema altfel: ce alegi, sa “investesti” 600 EUR pe luna, toata viata (poate ai ghinionul sa traiesti 90 de ani, nu 60) in NIMIC, sau sa “investesti” 850 EUR, timp de 30 de ani, intr-un apartament care la ora actuala valoreaza 120.000 de EUR.
Eu am ales casa :) Ma astept ca in momentul in care o finalizez valoarea ei sa fie cu cel putin 60% mai mare decat pretul pe care il platesc, dar nu am facut-o ca sa o vand, asa ca nu e o investitie :)
May 23rd, 2008 at 3:15 pm
Va cam incurcati in calcule asa ca vin si eu sa mai pun sare pe rana si va zic rationamentul meu pentru care ACUM in 2008 nu consider ca este o solutie buna sa cumperi, mai ales daca nu ai banul jos.
Cum exista proprietari seriosi asa exista si neseriosi, si vice-versa.
Eu va spun clar ca la 400E gasesc acum o chirie decenta pentru 2 camere. Si in plus, ca sa-mi mentin acest pret timp indelungat sunt sigura ca ma pot intelege cu proprietarul astfel: uite domne, fac o zugraveala, uite domne, cumpar o canapea care ti-o las tie, uite cumpar si o mobila de sufragerie mai acatarii care tot tie ti-o las, iar pentru fiecare investitie d-astea de 15-22 de milioane , ii spun omului sa-mi semneze un contract pe 3 ani de ex. Adica 600E/36 de luni = 17E pe luna pentru a mentine un contract de 3 ani. Nu-i rau nu? Hai sa zicem ca nu reusiti sa obtineti 3 ani dar si la 2 ani obtineti 25E. Pe proprietari ii incanta foarte mult daca vin la tine si gasesc ordine curatenie si frumos in casa. Ii castigati increderea si atunci nu cred ca mai aveti probleme. Curatenia si ambianta placuta oricum trebuie s-o pastrati in primul rand pentru voi (asa mi se pare normal) nu numai pentru casa omului. Deci, modo groso putem admite ca vom plati o chirie medie de 450E/luna.
Sunt de acord ca in timp se va mari chiria, dar daca se va mari chiria, sigur se va mari si rata. Dobanda este variabila. NU EXISTA credit imobiliar pe 30 de ani cu dobanda FIXA. Asa ca pentru a simplifica calculele vom pastra cifrele initiale pentru ca si majoratea se va pastra. Daca va creste chiria cu 50E, si rata cam tot cu atata va creste.
Astfel avem urmatoarele 2 situatii:
Varianta 1: Stam cu chirie cu 850E timp de 30 de ani. Inseamna ca la final vom fi platit 300.000E ca sa detinem un apartament de 150.000E (e un caz optimist sa presupunem ca peste 30 de ani, apartamentul vechi de 50 de ani va valora cu 50% mai mult decat in 2008, dar cu toate acestea sa ne facem ca-l acceptam)
Varianta 2: Alegem chiria, iar restul de bani (850-450 = 400E/luna) ii depunem in banca (asta in cazul in care ne este firca sa investim si sa obtinem un randament mai mare) cu o dobanda medie de 5% pe an, adica 4,2% dupa impozitare. Ok? Pare mai rezonabil decat 10%, nu? Asta ca sa nu mai sara unii ca e prea mare dobanda. Cu capitalizarea dobanzii obtinem 287.740E la finalul celor 30 de ani.
Dar pentru ca, in anumite luni n-ai avut chef sa economisesti si ai preferat sa iti ei ceva, sau sa pleci intr-o excursie, sau sa etc, ce vrei tu, am scazut vreo 50 de luni de contributie, adica mai bine de 4 ani in care pur si simplu n-ai avut CHEF sa economisesti. Cati bani credeti ca raman in cont? (va reamintesc de dobanda capitalizata, da?). Ei bine nici m-au mult nici mai putin de 247.900E.
Ok, e prea putin 4 ani de necontributie??? Mai scadem, poftim, vreo 3 ani(36 de luni). Cat credeti ca raman de data aceasta in cont? 217.000E
Wow, dupa 30 de ani o sa am 217.000E timp in care m-am si distrat si mi-am cumparat lucruri sau excursii in strainatate in valoare totala de 86*400E = 34.400E
Ei, in schimb daca aleg rata, nu prea imi permit sa nu platesc intr-o luna ca n-am CHEF, nu? Sau macar jumatate de rata daca n-am cehf s-o platesc imi permit? Ah, ok, teoretic da, pot sa nu platesc intr-o luna rata, dar la ce cost? Dar 40 de rate daca n-am chef sa le platesc ce se intampla? Ei si daca vreau si excursii si alte chestii ca ala de sta in chirie? Pai trebuie sa fac un efort financiar in plus fata de el nu? Sau cel putin trebuie sa am un salariu mult mai mare ca al lui. Dar sunt sigura ca (la acelasi nivel intelecutal, fireste) ca sa am un salariu mai mare ca al lui tre sa si muncesc mai mult ca el. Este echitabil? Si de tine si de familie cand mai ai timp? Si la sfarsitul celor 30 de ani, cand iesim amandoi la pensie, eu cu ce ma aleg? Dar el cu ce se alage?
Va las pe voi sa decideti!
Eu cred ca articolele lui Dragos sunt scrise pentru a va indemna la calcule. Evident ca fiecare om isi are calculul lui. Ideea era sa nu mai cumparati in stil de turma, ca “asa e trendul” ci sa va analizati bine prioritatile si posibilitatile. Daca acum cineva are 1700E nu e obligatoriu ca peste 10 ani sa aibe 5000E. Si chiar daca e posibil ca in cazulul unei persoanse, 2, 5, 9, nu inseamna ca e un caz general valabil. Noi trebuie sa calculam la modul general, nu particular, cand expunem o opinie pe un mediu de comunicare (fie el si blog, sau articol de ziar) de aceea pledez totusi pentru “fiecare cu calculul lui”. Dar sa faca un calcul, nu sa mearga cu turma.
May 23rd, 2008 at 5:35 pm
Nu va mai omorati cu firea ca si asa nu aveti bani si oricum vine armaghedonu:
http://www.wackyarchives.com/bizarre/new-architectural-direction-gypsy-castles.html
May 25th, 2008 at 2:40 am
[...] un nou raspuns interesant pe blogul lui Dragos, de la un roman stabilit in Canada care si-a schimbat conceptia in aceasta privinta de cand a plecat din tara. [...]
May 25th, 2008 at 6:51 pm
Deja spusesem ca alternativa este gresita. de obicei, cand dezaprobi ceva si aduci argumente trebuie sa vii cu solutii. Sa stai cu chirie este de neconceput in Bucuresti (de aici sunt si doar la el ma pot raporta). Nu exista siguranta ca proprietarul te trateaza corect, ca se respecta contractul, ca nu te trezesti cu lucrurile in strada si yala schimbata.
May 26th, 2008 at 9:01 am
nu are rost sa incerci sa o dregi ai dat-o rau rau de tot in bara cu acele presupuneri … nici macar nu stiu la ce salarii le-ai calculat …
iar faptul ca tipau aia pe acolo ca le-ai sters comentariile nu da bine, absolut deloc …
R: Wow, nu da bine? Serios? Atunci ar trebui sa las toate ineptiile, sa dea bine!
May 26th, 2008 at 10:38 am
Propun sa se scoata comentariile de tot daca sunt lasate doar cele partinitoare opiniei autorului.
Si in PS-ul articolului sa fie precizat: doar pentru mine si toti cei care au aceeasi opinie cu mine!
R: Eu propun sa citesti termenii de utilizare ai blogului, alaturi de comentariile facute. Nu am sters comentarii potrivnice, ca sa te convingi poti citi oricare din comentariile de mai sus. Am sters comentariile cu jigniri, la misto si neidentificate (pe al tau, cu adresa de email la oha, il las sa treaca). E foarte simplu, daca te exprimi civilizat si de identifici, comentariul este aprobat. Daca nu, poti spune/propune/dispune orice vrei tu, va fi sters/ignorat.
May 26th, 2008 at 10:56 am
[...] destepti cu comentarii interesante de te apuca rasul… INSA, via Adrian mi-a sarit in ochi un comentariu de exceptie care a pus in evidenta cateva aspecte tare interesante, la care subscriu, si mai vin si [...]
May 26th, 2008 at 12:01 pm
Doina, multumesc pentru ajutor, dar nu ma incurc in calcule. Ca sa-ti demonstrez, iti dau dou citate sa stii de unde am scos chiria de 600-650EUR/luna si rata de 800-850EUR/luna
“Ce poti face cu 636 de euro pe luna?
* Poti inchiria un apartament utilat integral, ca cel cumparat.”
“Presupunem ca imprumuti toti banii si ca dobanda efectiva este de 10%, fara alte taxe ascunse. Asta inseamna ca vei plati o rata lunara de 845 euro.”
Asta spune Dragos in postul lui anterior.
Pentru a evita polemicile inutile, atunci cand sustin un punct de vedere diferit, ma raportez la datele furnizate de cel cu care discut.
Asadar, din ceea ce sustine Dragos, diferenta dintre chirie si rata este de 200-250EUR, nu de 400EUR.
Si chiar el spune ca si-ar cumpara un apartament care costa 100.000EUR acum cu 200EUR platiti lunar in 30 de ani.
Inca ceva:inflatia cui o lasati? Sau complica calculele si nu vreti sa va incurcati in ele :)
Plus: confort psihologic? AM vazut ca excursionistii nu prea pun pret pe el, dar ceilalti?
Sau: Cum v-ar coafa o pensie lunara de 650EUR, pe care o primesti lunar, cotizand cate 200EUR pe luna, primita BONUS odata cu un apartament? Banii astia ii ai cat traiesti, apartamentul ramane urmasilor dupa ce mori. Mult mai multe optiuni, nu?
May 27th, 2008 at 1:12 am
O sa fiu putin offtopic, dar am vazut ca se spunea mai sus ca daca renunti la a mai bate cluburile & stuff, ai putea sa faci mai multe cu viata ta (ideea e asta, nu am reprodus exact).
Probabil ca majoritatea sparg banii parintilor, sau cei produsi prin munca, desi e putin probabil.
Bani se pot castiga de la varste fragede. Am 18 ani, si castig mai bine decat MULTI dintre romani. Imi permit sa merg prin cluburi (nu o fac pentru ca nu imi place, si nu stiu sa dansez :D), sa imi cumpar diferite chestii pe care altii nu si le pot permite, etc.
Repet, sunt de acord cu gandirea lui Dragos, si pana voi ajunge in Bucuresti am sansa sa vad cum evolueaza lucrurile in domeniu, astfel incat sa iau decizia potrivita.
Felicitari pentru articol(e)!
Cheers,
Cristi
May 27th, 2008 at 3:45 am
Multi dintre cei ce locuiesc in Bucuresti si au acum 30 de ani isi inchipuie ca peste inca 30 vor iesi la pensie si se vor bucura de o casa a lor… din pacate pentru multi dintre ei, cei 30 de ani pe care ai vor petrece intr-un oras atit de poluat, murdar si agitat nu le vor aduce decit un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau alte asemenea. Speranta de viata in Bucuresti e cu 20 de ani mai mica decit media tarilor occidentale. Am petrecut doua saptamani in ruinata noastra capitala iar astazi cind m-am intors la Strasbourg (pentru ca aici locuiesc) am regasit cu bucurie un oras calm ca o statiune de odihna unde arareori auzi claxoane, transportul in comun e o placere nu o tortura, un oras cu parcuri, lebede, rate salbatice si piste de bicileta, fara praf, transee si haite de caini vagabonzi. Aici chiria (care e rezonabila) si azilul de batrini nu sint un stigmat. Cel putin pentru mine cred ca e mai important sa ma bucur de micile placeri ale vietii decit sa string caramizi. Ca medic pot sa va spun ca la 70 cu inima ciuruita, cu dureri contiune de sale si un mic diabet nu mai conteaza prea mult ce casa ai… vor fi mai importante lucrurile pe care ai fi vrut sa le faci si nu le-ai facut! De retinut ca oricit de mare ti-ar fi casa, gradina si masina mormintul e cam la fel pentru toti.
May 27th, 2008 at 11:20 am
poate ca ar fi trebuit sa accepti raspunsuri doar in posturi pe alte bloguri. s-au strans foarte multe raspunsuri corect inutile.
mi s-a parut articolul acesta si cel de ieri foarte neutru si echidistant, scris, evident, din perspectiva ta. deci nu vad relevante contra-exemple, doar de dragu de a da o replica.
in domeniu asta nu exista uniformitate, niciodata ce se aplica intr-o situatie nu se va aplica neaparat si intr-o a doua. dar articolul nu mi s-a parut a cadea in capcana de a da un singur exemplu ca fiind reteta succesului. ci mai degraba doar un studiu de caz ipotetic, ceea ce mi se pare foarte interesant.
@postul 3, razvan: pare a zice ceva interesant, de asemenea, dar ca om care a lucrat cu matematica toata viata, nu-i vad logica in calcule… poate ma ajuta cineva cu o lamurire a ceea ce a vrut sa zica. e genu de raspuns scos din caciula: daca mai ai de plata la banca 180.000 (dupa ipoteza lui) si tu iei pe apartament 125.000, tot iti mai raman de plata 55.000. de unde a scos domnu 225.000, numai el stie, 100.000 sunt deja ai bancii, sau ma insel? in fine.
May 27th, 2008 at 4:27 pm
Dragos,
2 articole f misto pe care le apreciez sincer. Un lucru pe care iti recomand sa-l accepti este ca nu poti face pe toata lumea fericita si la fel nu-i poti face pe toti sa inteleaga. Cei care te critica nu inteleg ca tu le oferi DOAR o alta perspectiva, argumentata din punct de vedere financiar (nu in cele mai mici detalii)pe care ei pot ALEGE sa o foloseasca sau nu. Inca o data felicitari. Discursul tau se aseamana f mult cu cel al lui Robert Kiyosaki (ro.wikipedia.org/wiki/Robert_Kiyosaki)din seria Tata bogat/Tata Sarac, Cadranul banilor, etc. Ceea ce admir este faptul sa tu ai pus in practica aceste aspecte. Makes me think….
Keep up the good work.
May 28th, 2008 at 1:49 pm
Dar cum crezi ca va afecta psihicul copiilor tai aceasta instabilitate, vor trai mereu fara o casa?
Sa zicem ca are 7 ani, a mers la scoala iar tu hotarasti sa te muti (nu mai vrea proprietarul sa inchirieze), se desparte de prieteni si de colegi, mai faci o mutare peste 5 ani si tot asa… eu zic ca va avea tulburari mari atunci cand se va marii.
In rest sunt avantaje de luat in seama (dar daca ti se strica frigideru’ nu-l mai repara proprietarul, din propria experienta stiu, te invita sa te muti daca nu-ti convine ;) )
May 29th, 2008 at 7:59 am
Ghid pentru cumparare sau inchiriere
http://www.nytimes.com/2007/04/10/business/2007_BUYRENT_GRAPHIC.html?_r=1&oref=slogin
May 29th, 2008 at 6:46 pm
Marius,
Nu trebuie sa schimbi scoala copiilor, gasesti chirie in aceeasi zona. Stiu ca pentru multi e daramator sa n-ai casa si sa ai copii stand in chirie DAR:
Nu planeaza NICIODATA riscul unei ipoteci asupra ta. Esti liber. In schimb daca nu poti plati rata la banca intr-o luna sau chiar 2 luni – frate, ai pus-o!! Cultura ipotecii nu prea exista la noi si oamenii nu isi dau seama cum e sa stai sub spectrul ipotecii. TREI LUNI INTARZIERE SI CASA E IN ANUNTUL TELEFONIC! si-o s-o vindeti in genunchi ca sa nu pierdeti macar diferenta de bani care raman dupa reglarea datoriei cu banca.
Voi credeti ca bancile se joaca? Inainte sa va subjugati unui credit ipotecar, cumparati-va ruj pentru funduri de sefi, fiindca macar cateva luni pana schimbati jobul NU AVETI CUM SA-I ARATATI VOI LUI! o luna fara bani va rupe! adio obligatii de nunti ale fratilor, adio vacante, adio masina. Nu doresc nimanui sa stie cum arata o notificare oficiala in scris din partea bancii.
In fine, trecand peste ignoranta unora care nici nu inteleg cuvantul Ipoteca, eu ii felicit pe cei care au cumparat acum cativa ani pentru ca sunt singurii castigatori. Rata=Chirie era insa anormal pentru acea piata. Niciodata rata unui credit ipotecar nu poate fi cat chiria pe o piata matura. A fost un moment bun.
Revenind la copii: bun, apartamentul le ramane lor dar voi ce faceti? stati cu chirie la batranete? :)) il vindeti si il impartiti la doi copii care la randul lor vor face credite ca voi? va uitati la nora si ginere cum se roaga sa muriti ca sa le ramana casa? :))
Nu mai bine cu banii de rata pe un beton comunist, le faceti o educatie buna si le daruiti o copilarie frumoasa cu calatorii si experiente care raman pentru totdeauna?
May 30th, 2008 at 8:12 am
Eu cred ca cei mai multi uita un lucru. Ati fost si voi copii si nu ati stat o viata intreaga in aceeasi casa. Poate unii da, dar am descoperit ca mare majoritate a cunostintelor mele, pe perioada 0-18 ani s-au mutat de cel putin 3 ori.
Cand m-am nascut am stat cu tot cu parinti la bunica din partea mamei, pana la vreo 3 anisori, dupa aceea ne-am mutat la bunica din partea tatalui pana pe la vreo 8 ani. La 8 ani tata a primit apartament de la societate (evident chirie, dupa care a avut posibilitatea s-o cumpere) asa ca iar ne-am mutat. In fiecare caz a fost vorba de cartiere diametral opuse. La 16 ani iar ne-am mutat (ma rog asta nu se pune pentru ca a fost vorba de acelasi cartier) iar la 19 am plecat singura la Bucuresti si am stat pana acum in 8 locuri. Credeti ca mi-a afectat in vreun fel stabilitatea? OK sa spunem ca dupa 18 ani esti matur si schimbarile de dupa aceasta varsta nu mai afecteaza, dar dupa cum vedeti nici cele de pana atunci nu consider ca m-au afectat. Si am prieteni chiar si-acum care ii am de la 8 ani, evident cei mai multi sunt de pe la 15-16, dar nu cred ca mutatul e o problema mai ales ca exista azi comunicarea care exista.
May 30th, 2008 at 9:35 am
Asa cum am mai spus: mai bine cumperi decat sa stai cu chirie. daca stai cu chirie, ai aceeasi placere sa investesti in imobil? Parca placerea nu este aceeasi. Nu?
May 31st, 2008 at 6:06 pm
Petrisor, esti cumva sado-masochist?
May 31st, 2008 at 9:21 pm
@petrisor socola
Inainte de a investi 5000-10000 euro intr-un imobil…cu placere, trebuie sa te intereseze cati bani platesti pe acel imobil, sa nu uiti in ce tara il cumperi, cati bani castigi tu, vecinii tai si comunitatea din care faci parte, sa ai o minima grija pentru viitor…
Altfel, e posibil sa ajungi asemeni unui fost proprietar de Dacie care si-a tras Logan…o freaca toata ziua …in parcare…
June 2nd, 2008 at 12:36 pm
dur, dar perfect adevarat! nu inteleg de ce exista opinia ca toata romania ar trebui sa vina in bucuresti. cine nu face fata acolo, ramane in provincie!
June 3rd, 2008 at 8:45 am
@oana
In Bucuresti e vreun “contest”? E o pierdere de viata si cam atat.
June 3rd, 2008 at 12:47 pm
In primul rand vreau sa linistesc pe cei din Bucuresti, in mod special pe Oana, ca nu toata Romania vrea sa se mute acolo asa ca poate sa stea linistita. Pe de alta parte aceeasi “dilema” cu cumparat vs inchiriat apartament este in toate orasele mari din tara. Sunt foarte multe pro si contra atat pentru cumparat cat si pentru inchiriat asa ca fiecare ar trebui sa-si faca o lista si tinand cont de situatia proprie (vorbesc de situatia financiara, familiala, planuri de viitor, prioritati, s.a.m.d) sa vada incotro se inclina balanta.
June 8th, 2008 at 12:12 pm
[...] lanseaza intr-o analiza care a atras o multime de comentarii, pro si contra, deteminind inclusiv o continuare cu explicatii [...]
July 1st, 2008 at 12:05 am
Salutare,
De foarte mare valoare si necesitate. Ok, poate:
• calculele nu erau exacte, ci doar menite sa contureze un exemplu;
• la neajunsurile chiriei ai omis mai multe aspecte;
• vag tendentios, usor cinic insa absolut necesar.
Sunt comentarii 100% pertinente si pro si contra ipotezei pe care se bazeaza scenariul tau. Nu are sens sa le repet…
Vazand reactiile (nu vreau sa stiu cum aratau ele in forma bruta…) imi dau seama ca tematica asta este o piatra de hotar… Societatea de consum din RO nu isi revine, nu reuseste sa depaseasca tarele anilor pe care nici macar in mare parte nu i-a apucat… Nu imi dau seama de unde aceasta indarjire cu care refuzati si apostrofati un cumul de informatii GRATUIT pentru a sustine manipularea de media si campaniile de publicitate… De ce nu va ganditi putin cam ce ati putea sa invatati de la un om care si-a consumat timpul incercand sa mai deschida niste optiuni in capul nostru al tuturor… nistre straini carora nu le datoreaza nimic… De unde? Ok, poate ca gandirea dumnealui este eronata, ok… da de unde atata furie?
Eu… pai sunt un om genial de mediocru , super tare pentru jobul din dotare, sunt genul de om care isi asuma riscuri (nu am un job tocmai sigur, nicidecum confortabil dar imi place teribil ceea ce fac… momentan) insa treaba cu investitiile/ afacerile pe cont propriu ma depasesc… cumva nu sunt genul meu…
So, in cazul meu am invatat ca:
• e bine sa economisesc ceva oricat ca nu se stie cand se iveste ocazia buna
• ca nu e cazul sa imi iau casa acum (bine ca nu-mi permit ca sa dorm linistita inca vreo 2 ani)
• cand imi voi lua casa trebuie sa merite (sa corespunda nevoilor mele si peste 30 de ani… ca poate chiar atat imi va lua sa termin creditul => garsoniera de 80,000 EUR? No fucking way!?!)
• sa nu fie preturile pe val
• produsele bancilor sa devina mai rezonabile (cat de rezonabile? vezi: moneysupermarket.com/ bankrate.com etc.).
Ba da, imi voi lua casa (daca nu se rezolva problema traficului de intrare in buc NU ma voi orienta pe langa oras, ca n-are sens), dar macar stiu cum sa ma orientez si ce ar mai fi de pus in balanta…
So… VA MULTUMESC, domnule Manac!!! Pentru timpul investit in aceste informatii pe care le-ati facut publice si pentru mine :)
PS:
Probabil ca nu ai timp, insa daca se intampla – uite un link (ian 2008); te rog, uita-te si pe comentariile 6 si 7: http://www.cotidianul.ro/creditul_pentru_casa_cere_un_venit_de_5_000_de_lei_pe_familie-37935.html
July 18th, 2008 at 4:03 pm
Toate comentariile din articol cum ca este mai rentabil sa stai cu chirie, vezi avantajele, vazute cu ochii cuiva care a facut o buna afacere acum citiva ani cumparind o casa si care acuma este evident cistigator sunt hilare. Achizitionarea unei locuinte este o necesitate si o investitie..dar depinde desigur si de moment si de conjunctura..In concluzie, cumparati dar alegeti bine momentul !!
July 19th, 2008 at 1:33 pm
Am citit cele doua articole si ceva comentarii (pe sarite). Cred ca analiza este ok dpdv ecnomic, dar in mare masura incompleta. Se mentioneaza factorii psihologici doar in treacat, cand in realitate ei cantaresc mult mai mult.
Pentru multi a avea o casa este o realizare ce tine de statutul social si de a lasa ceva copiilor. Acest simplu fapt (construit cultural) atarna mult mai mult intr-o decizie decat socoteli si predictii pe 30 de ani.
Apoi, desi folosesti calcule si predictii pe 30 de ani, admiti ca sunt un fel de “ghicit informat”, deoarece piata imobiliara din Romania e tanara si impredictibila. Altfel spus, principala ta linie de argumentatie se bazeaza pe chestii nu foarte certe.
Cand cineva decide sa cumpere o casa pentru a locui in ea (majoritatea cazurilor, as indrazni sa zic) evolutia viitoare a pietei nu cred ca este cel mai important factor. Oameni cumpara o casa ca sa locuiasca in ea, nu ca sa speculeze. Nevoia pe care cauta sa o satisfaca este ce a spatiului locativ, nu a procentului de randament al investitiei. In plus, cei care au acces la informatii care sa le permita o analiza pe 30 de ani sunt foarte putini.
Argumentul mult mai puternic pe care il aduci este cel legat de diferenta dintre o rata si o chirie. Si aici, insa, admiti ca in cazul tau ai beneficiat de chirii sub pretul pietii. Problema e ca dai un sfat general, argumentandu-l cu exemple particulare.
Repet, dpdv economic analiza ta este pertinenta si solida. Per ansmablu, insa, ignora ponderea celorlati factori (in special psihologici) pornind de la asumptia ca sunt irelevanti. Poate pentru tine asa si sunt, dar putinul care vede printre randuri din istoria ta personala ma face sa cred ca nu ai profilul “romanului de rand din clasa mijlocie”.
July 21st, 2008 at 11:21 pm
Spui ca va creste cursul valutei dar nu spui cum vor creste chiriile. Daca rata stii ca ramane aproximativ la fel, chiria e clar ca n-o sa ramana. SI nu-mi spune ca vor creste salariile caci asta inseamna ca iti vei permite mult mai bine rata.
In plus, solutia ta e buna doar daca vrei sa te vezi la 40 de ani fara copii si familiei, caci altfel nu vad cum ti-ar placea tie sa te muti din 2 in 2 ani pe motiv ca proprietarul a reziliat contractul.
Iar ideea mostenirii de familie functioneaza si chiar nu e nevoie pentru asta sa te muti cu parintii. Sau poate din prea multa aciditate uiti ce inseamna mostenirea… Dupa moartea parintilor chiar nu ti-ar placea sa-ti ramana o casa? Chiar nu vezi cati ajung asa sa isi permita sa isi cumpere casa lor – vanzand pamantul, casa parintilor? Sau poate mai apar chiar si casele rudelor.
Spui ca parintii daca s-au descurcat in viata pot sa-ti lase mostenire si altceva. Ma intreb ce, masina care se devalorizeaza in cativa ani? Amintirile de la Costa de Azur pe care au fost economisind 200 de euro pe luna pana n-a crescut chiria?
Esti liber sa faci ce vrei, dar ma tem ca aciditatea si orgoliul din acest al doilea post n-o sa te lase sa gandesti corect… in general.
August 31st, 2008 at 7:57 am
Buna dimineata!
Este, dupa parerea mea, o chestiune de alegere a ceea ce iti convine!
Eu am ales sa construiesc o casa, prin credit, cu AMVIC, si sper sa am posibilitatea sa o termin in doua luni!
Eu o socotesc ca o investitie pentru familia mea, cu tot ce insemna aceasta – si pun accentul pe confortul psihologic (adica simti ca traiesti, nu ca te chinui) – stabilitatea acelui “acasa”, frumusetea vietii traita intr un spatiu al tau, sentimentul ca ai facut unul din cele trei lucruri care trebuie facute in viata: copii, o casa si sadit un un pom!
O mica observatie: nu este bine sa te dai drept exemplu, dar merita sa impartasesti din experienta ta de viata si altora, poate unii nu o vor mai trai si ei, fiind preveniti. Asa cum spunea marele IORGA – “Un om destept invata din greselile altora, un om normal invata din greselile proprii, dar un prost nu va invata niciodata nimic, ci va face aceleasi greseli mereu …”
September 16th, 2008 at 11:34 am
Am o prietena, profesoara, in Gherla, care de circa 15 ani strange fiecare banutz la ciorap, mananca supa la plic la fiecare masa, si locuieste tot de atatia ani intr-un garaj pe care, cu chiu cu vai, a reusit sa-l izoleze pt a nu fi afectata de frig iarna. Fata asta, mai cu salariul, mai cu meditatii, mai cu alte chestiuni, a reusit sa stranga in 15 ani 800 de milioane de lei si sa-si cumpere un apartament cu 2 camere in Gherla. Acum are 38 de ani, are casa ei, si continua sa faca acelasi lucru pe care il face de 15 ani, cu deosebirea ca pune totusi pe masa o “papa” decenta, ca nu mai sta intr-un garaj, si ca nu va plati niciodata o rata. E uluitor ce poate face un om cu un pic de vointa. E o lectie de viata care pe mine m-a cam lasat cu gura cascata. RESPECT!
January 15th, 2009 at 12:42 am
Da, da… Dna profesoara de la Gherla a uitat insa sa socoteasca sanatatea afectata (putin spus) de ciorba la plic si altele. ‘geaba traiesti asa, poti sa ai nu 2, ci 4 camere. E bun cazul doar ca exemplu extrem, insa crede-ma ca nu tine numai de vointa. Oare nu te intrebi daca merita? Profesoara aia putea sa predea la oras, sa lucreze la privat, sa plece in strainatate, unde nici macar la lucrand la capsune nu traia in asa conditii. Nu ii face nimeni o statuie la intrare in apartament.
E bine sa faci pariuri cu tine, dar nu exagera.
January 20th, 2009 at 12:29 am
[...] continuarea, plus un articol bun pe aceeasi [...]
June 2nd, 2009 at 5:14 pm
@Razvan
mama draga, imi explici si mie cum ai tu 225.000 de euro cand ai vandut imobilul cu 125.000? ca sa nu mai vorbesc ca ametesti lumea pe acolo.
cand ai contractat creditul, esti bun de plata cu 300.000. dupa 10 ani cica il vinzi cu 125.000.
avand in vedere ca in prima perioada de rambursare tu o sa platesti mai mult dobanda probabil ca vei avea de platit in jur de 200.000 si ceva, ceva-ul ala variind in functie de contract si banca.
acum sa vedem situatia finala: tu cica ai in mana 125.000, nu ai imobil si mai ai de platit bancii 200.000 asta dupa 10 ani de plimbari lunare.
sa inteleg ca asta e o alegere pe care ai studiat-o indelung, ti se pare intr-adevar ca merita ca dupa un timp sa trebuiasca sa mai faci inca un credit ca sa platesti bancii diferenta? ca sa nu mai vorbim de cazul in care imobilul cumparat de tine in 10 ani nu o sa valoreze 125.000 ci 50.000, ca nu tot ce zboara se mananca si orice imobil doar se scumpeste.
July 8th, 2009 at 11:48 pm
[...] Mănac are şi o continuare. [...]
July 22nd, 2009 at 8:40 pm
Interesanta perspectiva si as putea spune acelasi lucru si despre tine. Cu totate ca nu postez de obicei deoarece nu ma intereseaza ce cred oamenii despre parerea mea si nu revin sa vad ce comentarii au facut unii la ce am scris eu imi iau un pic de timp sa iti scriu cate ceva pentru ati aminti niste diferente.
Dupa cate am citit din cele doua articole despre chirie Vs cumparare apartament as putea spune despre tine ca esti freelancer. Tip despupat la minte cu posibile studii in strainatate, cunostinte dintre cei ce fac afaceri pe acolo. Cunosti conceptiile lor si le imparti ideile. Ai inteles diferentele dintre a fi la patron si a risca pe pielea ta, a urmari oportunitati (intrucat numai din oportunitati faci bani mai repede). Ai inteles ce inseamna sa fi fluid, sa te muti cu casa dupa nevoie unde e cazu (cum gandesc si francezii cel putin). Si am mai inteles ca ai success in ceea ce faci si probabil ai 35 de ani sau oricum intre 30 -40.
Acum ce cred eu ca nu ai inteles. Din masa de oameni care ti-au citit blogul sunt fff putini in aceeasi situatie ca tine. De acea viziunea lor e total diferita.
Comunismul a contribuit intradevar la cimentarea unor idei de genul celor pe care le poti citi in comentariile de mai sus. Dar gandeste-te ca majoritatea au o conditie precara. Au putini bani sau deloc stransi si salarii modeste. Ei nu se gandesc sa mai dea banii pe chirie pentru ca nu castiga nimic. Doar supravietuiesc si asta la mana altuia. De ce sa supravietuiesti, sa fi ca un soarece in casa altuia, e normal sa spuna dau dublu decat chiria pe luna dar e al meu. Si va CEA MAI MARE REALIZARE A LOR. Asta e cel mai important. Tu ai realizari mari. O casa nu este pentru tine o realizare extraordinara, nu te atrage. Dar pentru majoritatea e cea mai mare.
De asta voiam sa iti sugerez sa vezi punctul de vedere al celorlalti si sa ii intelegi pe cei care te injura sau te blameaza pentru ca tu ataci cea mai sensibila coarda declarand ca cea mai mare decizie pentru unii este gresita.
Sper sa nu imi para rau ca ti-am scris.
Daca vrei sa imi spui ceva prefer pe mail intrucat nu voi urmarii comentariile.
Salutare si spor…