“Get your facts first, and then you can distort them as much as you please.”

Imi place sa incerc din cand in cand un restaurant nou, desi de obicei ma limitez la cele bine cunoscute. Vroiam sa merg la Jaristea de ceva timp, dupa diverse recomandari, cea din Ticalosii convingadu-ma ;-) Saptamana trecuta am profitat de o seara libera si un prieten bun aflat in Bucuresti si am mers sa vizitam locanta.

Ce sa comandam? Pai, pierduti in meniul foarte interesanti, am fost indrumati de chelner: nu trebuia sa ratam gustarea casei. Pe langa am comandat si cateva alte feluri care ne parusera interesante. A venit gustarea, pe un platou. Auntci m-a lovit: Platoul! Pasiunea mea pentru urmarirea costurilor m-a invatat ca cel mai scumpe alegeri sunt cele facute de altii, bazandu-se pe sistemul “cate putin din fiecare”. Platoul rece servit in restaurante e reprezentativ, are un raport cost achizitie/vanzare de 1:10, spre deosebire de traditionalul 1:4. Curiozitatea m-a impins sa iau nota de plata si sa o studiez. Platoul pentru doua persoane a costat echivalentul a 100€, restul mesei, pentru trei persoane, inclusiv bauturi, a costat aproximativ 70€. Cam mult dupa parerea mea, raportat chiar si la restaurantele straine (decente, zic eu) la care am mai mancat.

Ce invatam de la Platou?

1. Prezentarea unui pachet ingreuneaza abilitatea clientului de a lua o decizie calculata. Asadar, faceti pachete, se vand mai usor, iar daca sunt facute bine si au un pret rezonabil aduc valoare adaugata clientului, prin simpla combinare.
2. Deciziile noastre de moment sunt puternic influentate de factorii psihologici (presiune, recomandare, necunoscut, jena) – acesti factori usureaza vanzarea.
3. Nevoia de a alege din foarte multe variante genereaza indecizie si frustrare post alegere, dar si oportunitatea de a sugera clientului o alegere fericita, pe care acesta sa o accepte usor.
4. Manipularea inteligenta iti poate castiga clienti, ii poate transforma in promotori. Totusi, un truc slab descoperit va transforma clientul intr-un mic inamic.
5. Valoarea e creata, nu e intrinseca. Prezentarea, povestea, legatura cu clientul, oportunitatea, toate astea confera si cresc valoarea unui produs sau a unui serviciu.

Eu? Nu mai am acelasi entuziasm legat de Jaristea. Imi place, e OK, poate voi mai trece pe acolo. In sinea mea zgarcita si orgolioasa m-am simtit cumva nedreptatit – nu de faptul ca a fost nota de palta mare (stiam ca e un restaurant scump), ci pentru ca am avut incredere intr-o recomandare care a fost departe de ce as fi ales in cunostinta de cauza.