“You can’t cheat an honest man; never give a sucker an even break, or smarten up a chump.”

Mirajul imbogatirii rapide ne loveste uneori. Prea frumos sa fie adevarat – zici, insa daca ti se spune o poveste suficient de frumoasa ajungi sa te convingi de unul singur ca se poate, ca iluzia va deveni realitate. O alegere buna, o investitie inspirata, o scurtatura nou aflata, toate astea iti vor schimba destinul, iti vor transforma avutia modesta sau medie intr-o mare avere.

Unul din filmele mele preferate se numeste Boiler Room. Va invit sa-l vedeti, e o lectie buna despre imbogatirea rapida.

Cum sa te imbogatesti rapid? Muncind? O abordare simpla, dar care se pare ca nu prea functioneaza (doar toata lumea munceste, nu?). Singura metoda viabila este specula. Dar ce sa speculezi? Greu de spus. Sansele sunt ca tu sa nu fii un speculant innascut. Ce-i de facut? Te uiti la altii, asculti povestile din targ. Bursa, petrolul, aurul, forex, futures. Variatiile majore de acest tip pot face averi peste noapte (la fel de bine cum pot ruina peste noapte). Implicit, toate ofertele de imbogatire rapida exploateaza speculatia pe astfel de piete. De aici s-a nascut o industrie de vandut vise si luat bani. Persoane care au ceva bani sunt tentate de investitii speculative pe piete necunoscute, in speranta ca vor da lovitura.

Vanzatorii, in toata povestea asta, sunt brokerii care speculeaza lacomia “investitorilor” dorinici sa se imbogateasca peste noapte. Brokerul te agata si-ti vinde o poveste. Cresteri fenomenale, posibilitati de specula, ziua sansei, saptamana in care vei da lovitura. Tot ce trebuie sa faci e sa investesti in ceea ce-ti propune brokerul, prietenul tau aparut din neant, cel care vrea sa te ajute sa castigi multi bani, repede.

Eram convins ca stilul acesta este pur american (sau macar vestic) si ca nu va prinde niciodata la noi. Ei bine, m-am inselat. Au inceput si la noi firme semi-fantoma de brokeraj sa contacteze posibili “speculanti”. Am si doua exemple de mentionat, ambele rupte din Boiler Room ca si tehnica de vanzare. Imi place cand cineva incearca sa ma agate folosind toate trucurile din cartuliile americane de vanzari, de la a-mi repeta obsesiv numele pana la a crea rapid constrangeri sau presiune.

Romania are deja o clasa consistenta de nouveau riche – probabil aici e mare parte din targetul brokerilor vanzatori de imbogatire rapida. Minunea face ca eu sa apar in niste baze de date cu potentiali investitori. Colliers sunt unii din cei de la care au transpirat datele mele. Banuiesc ca multi altii ar transmite informatii de acest tip odata ce le au, fie din rea vointa, fie din neglijenta.

Am doua exemple de firme straine de brokeraj, care adreseaza si piata romaneasca si care au campanii bine puse la punct de vanzare.

WBFI Trading, e o firma din Ungaria ce tranzactioneaza metale pretioase. Materialele de vanzare sunt foarte bine puse la punct. Povestea e simpla: aurul creste pe fondul deprecierii dolarului si a problemelor economice din USA. Investitia minima e de $30.000, dar pentru clienti noi exista favoruri, poti investi doar $15.000. Taxa de administrare este de 15% si se aplica o singura data, dupa care poti re/vinde fara alte comisioane. Randamentul promis: cel putin 10%, probabil 30-70% in maxim trei luni. Desigur, nu exista nicio garantie, dar nimeni nu s-a imbogatit fara riscuri. Numele brokerului? Michael Chance. Ironic, nu? Eu am ratat sansa de a fi bogat, pentru ca am considerat ca cei 15% comision upfront reprezinta un comision ridicol de mare, iar randamentul promis este usor obscen, desi abia acopera comisionul :)

Capital Partners, e o firma din Cehia care are reprezentanti ce vorbesc romaneste. Domnul Manac in sus, domnul Manac in jos, “cum merg afacerile?”, “facem bani impreuna”, “exploatam oportunitati” … am tot auzit pret de 3 convorbiri. Mi s-a propus sa cumpar Exxon la 92$, pentru ca datorita crizei petrolului actiunile lor vor ajunge “cu siguranta” la peste 120$ in trei saptamani. Am hotarat sa spun ca nu am bani de investit pe moment, dar ca astept sa vad cum evolueaza Exxon de data asta si investesc data viitoare. Desi brokerul avea inflexiuni americane, se pare ca nu scapase de caracterul romanesc, deoarece dupa ce i-am zis ca astept o tura s-a suparat si mi-a spus: Nu stiu de ce-mi pierd timpul cu dumneavoastra?! Va inchid! Si a inchis. Nici eu nu stiu de ce isi pierdea timpul, doar el sunase :) Lasand gluma, se pare ca nu toata teoria vanzarii e respectata, americanii avand bunul obicei de a nu renunta la tonul prietenos, in timp ce romanii isi afiseaza ipocrizia destul de rapid.

Sunt doar doua exemple. Cu siguranta exista zeci altele si probabil v-ati intalnit deja cu vanzatorii de sanse, cei care ofera iluzia imbogatirii (in cateva saptamani/luni), contra certitudinii unui comision extrem de mare (maine). Trist e ca uneori se gasesc oameni suficient de naivi incat sa cada in capcana si sa ramana fara o parte buna din bani.

Tentatiei de a castiga la bursa ii poti raspunde investind la bursa locala, sume mici, prin intermediul unor brokeri afirmati, care au comisioane decente si pot ajuta cu sfaturi. Sa risti o gramada de bani pe o piata pe care nu o cunosti, doar pentru ca-ti spune cineva cat de mult ai putea castiga, denota lipsa de inspiratie, cel putin.

Si cum te imbogatesti rapid? Nu stiu, insa promit ca voi spune daca aflu. Ce stiu insa e ca lacomie ta ii poate imbogati pe altii rapid.