Statistica si numerele mari
“It’s a game of numbers.”
Cunosc expresia Statistica functioneaza numai pe numerele mari de la domnul Lucian Bila (iNES). Mi-a ramas intiparita in minte de cand am auzit-o prima oara si inca incerc sa-i descopar toate sensurile.
Orice curs, workshop, seminar pune accent pe repetitie ca modalitate de deprindere a unei aptitudini (mama invataturii). Incerci de mai multe ori, la un moment dat reusesti. Ai reusit, incerci iarasi, pana inveti sa reusesti mereu. Reusesti mereu, incerci pana iti iese mereu extraordinar, mereu.
Exercitiul, repetitia, asigura perfectionarea si succesul. Mare chestie … asta stia deja toata lumea! ai putea zice. Corect, stim asta, insa nu ducem lectia mai departe.
Acum cativa ani faceam orice pentru a prinde orice client. Nu conta ca pana la urma munceam degeaba sau in pierdere, simteam ca o infrangere orice client pierdut. Prin urmare aveam niste clienti absolut groaznici, iar cand lucrurile mergeau rau ma abitionam sa le facem bine, tot pe cheltuiala noastra. Pierdeam, dar ma simteam victorios. Aceeasi abordare o aveam si in viata personala, faci orice e necesar sa iasa ce ti-ai propus. Iesea, dar din nou aveam victorii fara valoare cu o multime de resurse irosite. Apucaturile personale functioneaza la fel acasa si la birou.
Una din ideile care mi-a ramas dupa o perioada de studiu a fost motto-ul It’s a game of numbers. Orice incercare are o rata medie de succes. In functie de capabilitatile tale, esti pe undeva pe acolo, langa medie. Poti incerca sa te perfectionezi, sa lasi mereu de la tine ca sa-ti cresti rata de reusite, ignorand costurile. Instinctiv, asta facem mai toti, pentru ca e mult mai comod. Dupa ce intelegi ca statistica functioneaza pe numere mari, iti dai seama ca ai nevoie de numere mari pentru a obtine victorii mari.
M-am apucat de jocul numerelor. Adaptat fiecarui obiectiv, am o investitie maxima disponibila. Daca nu iese, ma retrag, pentru a-mi limita pierderile. Accept infrangerea si consider o mica victorie puterea de a zice stop joc. Trec mai departe. Fac acelasi lucru in paralel, scalez cat se poate. Rezultatele sunt fantastice. Azi pot eu sa aleg clientii, pot sa zic NU cand chiar nu merita oboseala. Culmea, asa dispare si presiunea cautarilor. Ajungi sa-ti dai seama care e media si cat trebuie sa incerci ca sa-ti indeplinesti toate obiectivele. In plus, devii foarte bun la jocul tau, pentru ca-l exersezi permanent. Teoria functioneaza la fel de bine si la nivel personal. Reusesti sa-ti gasesti prieteni potriviti, angajati potriviti, parteneri potriviti, daca esti dispus sa fii calculat si rapid la jocul cautarii. Cand devii experimentat poti schimba potriviti cu extraordinari.
De ce ai nevoie pentru jocul numerelor:
- Detasare, neimplicare. Nu o lua personal, nu-ti raspunde propriilor provocari.
- Curaj. Pana incepi sa te rodezi vei fi mereu tentat sa o lasi mai moale, sa nu risti, sa nu obosesti.
- Un plan. Cat esti dispus sa pierzi pentru fiecare incercare, resurse de orice fel (bani, timp, nervi).
- Exercitiu. Ai inceput, merge, nu te opri. Ai nevoie de numere mari!
E usor de spus, dar greu de facu. Eu inca nu sunt rapid si bun la jocul asta in cateva zone in care m-ar ajuta foarte mult. Dar ma perfectionez, caut numerele mari.
Posted in Afaceri, Evolutie Personala, Neclasificate
September 13th, 2009 at 7:19 am
[...] amintit un post mai vechi de-al lui Manac despre clienti si prieteni, dar principiile enuntate de el se aplica la orice relatie: Acum cativa [...]