In ultimul post vorbeam de distributii Linux. A fost un preambul pentru posturile mele politice legate de evolutia modelelor de business bazate pe Linux/OSS.

Red Hat este una din cele mai cunoscute distributii Linux. A pornit in ‘94, la scurta vreme dupa aparitia kernelului Linux. Voi imparti existenta Red Hat in doua perioade: 1994-2003 (perioada open) si 2003-azi (perioada comerciala). Nu voi insista cu alte date istorice despre Red Hat, le puteti gasi online, un bun inceput fiind pe Wikipedia.

In perioada open Red Hat a fost cea mai puternica distributie Linux, ca raspandire si dezvoltare. Pentru multi Linux = Red Hat. Astfel apare des confuzia dintre versiunea release-ului Redat si versiunea kernelului Linux. Ca business nu a stralucit in acea vreme, ajungand sa fie o firma de cateva milioane de dolari, nesemnificativa ca statut financiar.

2003 marcheaza o schimbare a modelului de business. Dupa listarea la bursa americana Red Hat a strans 600 milioane USD emitand obligatiuni. Isi creste astfel rezervele financiare la 1 miliard USD. Devine o corporatie, isi schimba focusul. Renunta la a produce o distributie gratuita. Isi muta efortul comunitar in proiectul Fedora. Fedora este o distributie noua, dezvoltata de o comunitate deschisa, dar totusi controlata ca directie de Red Hat. In plus, Fedora are release-uri dese, la 6 luni, fiind o platforma ideala de teste. Distributiile Red Hat se impart in trei ramuri: Desktop, Advanced Server si Enterprise Linux. Au perioade mai rare de release si suport de pana la cinci ani, dar si un cost de achizitie. Asa se face ca Red Hat a ajuns anul asta sa treaca de 4 miliarde de dolari valoare la bursa, marturie a succesului reorientarii catre profit.

Dupa 2004 pierde din volumul de instalari, multi dintre utilizatori migrand la Debian sau alte distributii libere care nu prezinta pericolul comercializarii totale. Astazi Debian este cea mai raspandita distributie Linux.
E umitoare evolutia Red Hat, de la o firma de cateva milioane la o firma de cateva miliarde, intr-o piata in care muncitorul de rand (programatorul) rareori castiga direct din produsul la care lucreaza. Red Hat si Suse (acum Novell) au stiut sa acopere piata enterprise, oferind o distributie certificata, cu suport tehnic, firmelor pentru care este esential factorul cover your ass. Aceste firme nu ar fi putut adopta Linux ca o solutie tehnica cata vreme nu exista un vanzator de asigurari pentru el. Spun asigurari pentru ca oricine a citit o licenta de distributie software stie cam care sunt drepturile cumparatorului (zero), indiferent de cine vinde.

Piata functiona dupa un model de business standardizat de vanzatorii de software comercial, proprietar. Adoptia Linuxului in mediul enterprise s-a facut pe acelasi model, fiind nevoie de firme care sa “vorbeasca aceeasi limba” cu jucatorii traditionali de pe piata. Practic, nu s-a schimbat modul de a gandi sau de a aborda un produs software al celor care vand sau beneficiaza de software. Revolutia culturala nu a avut loc in enterprise, Linuxul si softwareul Open Source au fost adaptate! Cea mai la indemana comparatie care imi vine in minte este adoptarea traditiilor si simbolurilor pagane in religia crestina sau transformarea comunistilor locali in capitalisti locali. Da, stiu, e ciudat, dar sunt demonstratii istorice ale “revolutiei” prin adaptare.

Red Hat a stiut sa adopte reteta care mergea. IBM, Oracle, Sun, HP si ceilalti au ales sa sprijine Linuxul, fara sa riste. A ramas in slujba celor de la Red Hat/Suse sa produca o platforma universala, nefiind un business major vanzarea platformei (distributiei) pentru gigantii industriei. In plus, dezvoltarea unei distributii pentru oricare din aceste companii ar fi insemnat conflict direct cu Microsoft (partenerul neplacut de care toti au nevoie).

Problema, in viziunea mea, este ca Red Hat s-a adaptat prea bine la modelul de vanzare de software proprietar:

• Red Hat vinde licente pentru a rula oricare din produsele lor. Oficial se numesc subscriptii/abonamente. Sunt licente, pentru ca reprezinta singura metoda de a downloada si updata distributia Red Hat. Vrei Red Hat? Cumperi suport. Nu vrei suport? Nu ai Red Hat. Teoria “vanzarii de suport” cade cata vreme produsele nu sunt disponibile liber fara suport.
• Red Hat are propriile adaptari ale unor pachete software, incompatibile cu linia oficiala de dezvoltare, facute fara a consulta developerii. E umitor de cate ori vezi proiecte care spun un FAQ ca nu sustin in niciun fel forkurile Red Hat.
• Red Hat vinde bundled sau separat alte produse software: GFS, ClusterSuite, App. Server. Unele din ele sunt teoretic open source, practic deviatii de la conceptul de OSS.
• Red Hat achizitioneaza companii pentru a avea acces la tehnologii pe care sa le vanda alaturi de produsele lor (ex. Jboss).
• Red Hat vinde produse care au limitari la numarul de procesoare, memorie samd. Licentiere tipica de software comercial, bariere impuse strict pentru bani, deoarece ele nu exista tehnologic.
• Red Hat are patente software in Europa si US si continua sa adune astfel de patente.

Singura diferenta majora intre modelul Red Hat si cel Microsoft este ca Red Hat nu face vendor lock-in, folosind protocoale si standarde deschise. Altfel, modelele de distributie seamana izbitor si sunt foarte departe de filozofia Open Source.

Si, daca tot vorbim de Red Hat ca o companie care ofera software open … comercial, il putem compara cu restul pietei OSS:

1. Suse – Novell a migrat in sens invers, de la o distributie comerciala spre o distributie cat mai Open, cu versiuni platite pentru cei care vor suport.
2. Debian are 20.000 de pachete software integrate in distributie. Red Hat nu are nici 2.000. Daca vrei functionalitati deosebite pe un Red Hat va trebui sa instalezi pachete neceritificate, nesuportate si slab testate, asadar nu vei mai avrea un Red Hat ci o combinatie.
3. Sun ofera Solaris gratuit la download, iar acelasi nivel de suport costa la Sun de 2-4 ori mai putin, deseori cu mai multe facilitati. In plus, suportul de la Sun este renumit pentru competenta (problematica la Red Hat).
4. In Romania si multe alte tari nu exista suport oficial local, deci nu vine cineva la Red Hat sa te asiste cand apar probleme, doar poti suna in Irlanda sau da un email (la un centru regional de suport) …
5. Distributia prin RHN, necesitatea de a crea conturi si a face managementul licentelor via web, ingreuneaza lucrul cu sistemele Red Hat, distrugand comoditatea si accesibilitatea, elemente cheie ale softului open source.
6. Trecerea de la o versiune la alta se face destul de amatoricesc pentru un produs enterprise: driverele pentru echipamente high-end apar la saptamani/luni dupa ce o noua versiune este standard.
7. Perioada de suport pentru unele releasuri este mica in comparatie cu standardul pentru sistemele de operare de nivel enterprise.

Ma bucur ca sunt firme care promoveaza Open Source si Linux si fac bani din asta. Ma doare sa vad asemenea adaptari, ca cele facute de Red Hat, care contrazic insasi fundamentele softwareului deschis. Nu cred ca acesta e modelul dupa care se aduce valoare industriei. Da, se fac bani, dar valoarea adusa dispare incet, incet, odata cu devierea de la modelul deschis.

Modelul Red Hat necesita adaptare si intoarcere la perioada de deschidere fata de utilizatori. Altfel Red Hat este un castel de carti. Lipsa flexibilitatii lor, preturile mari de suport si lipsa unei variante libere i-au starnit pe Oracle, unul din gigantii IT care isi bazeaza multe din produse pe platforma Linux. Oracle a promis ca va oferi suport pentru Red Hat la preturi mai mici ca Red Hat si cu variante libere la download. Impactul? Aproape 30% scadere la bursa pentru Red Hat intr-o singura zi (~1 miliard de dolari). Concurenta cu cei din liga mare costa si ii face sa-si re-evalueze conditia. Deocamdata Red Hat joaca tare si nu isi schimba politica. Sunt curios cum va continua, mai ales ca au intrat intr-un duel cu Larry Ellison, un om care nu pierde. Consider ca Oracle a procedat bine: le-a servit o lectie bazandu-se pe obligatiile cu care vine softwareul Open Source, obligatii pe care uneori se pare ca le uita cei care vand oss la fel cum vand software proprietar.

In cele din urma Red Hat ne arata cum se fac bani, sacrificandu-se din modelul Open Source. Oracle arata cum OSS poseda gena propriei conservari. SUN se adapteaza modelului deschis, migrand de la comercial la open. IBM vinde software, consultanta, implementare si sta departe de conflictele vanzatorilor de platforme software. Noi inca nu avem un model de castig bazat pe OSS ;-)