"There is no crueler tyranny than that which is perpetuated under the shield of law and in the name of justice."

Niciodata nu am vazut atacuri mai virulente in presa la adresa catorva oameni politici ca in ultimele 2 luni. S-a renuntat la perdea. X-ulica e bou, celalalt e prost, altii sunt imbecili, toti sunt nominalizati. Cetateanul care isi exprima pozitia o face in termeni absoluti si viscerali. Oamenilor le e scarba, se simt umiliti, urla si isi expun cele mai negre sentimente.

Iritarea de azi are o voce mai puternica deoarece a lovit ziaristii direct in portofel. Ei isi folosesc arma (cuvantul) pentru a protesta, iar protestul lor se aude tare. Totusi, nu sunt primele masuri economice sau politice complet aberante si distructive. Cu siguranta nu vor fi ultimele. Nu vreau sa critic regimul sau anumiti reprezentanti ai sai in acest post – nu pentru ca mi-ar fi jena, nu pentru ca il apreciez, ci doar pentru ca mi se pare irelevant in poza mare a lucrurilor.

Pare ca suntem la capatul puterilor si societatea romaneasca va colapsa sub presiunea pusa de asupritori. Ce se va intampla? Nimic – sau tot ce s-a intamplat si pana acum. -> zoom out

Daca iti place istoria fara a o studia intens, poti observa ca mereu romanii au fost sub cineva. A pornit de la daci si romani, au urmat barbarii, popoarele migratoare, ungurii, turcii, habsburgii, rusii, fanariotii, comunistii. Acum suntem sub capitalisti, sub un partid sau altul, sub noii comunisti, sub imbogatiti, sub moguli samd.

De ce sunt romanii mereu sub cineva? Invers, ce anume determina romanii sa ajunga mereu a fi asupriti si ce ii impiedica sa scape de aceasta  situatie? Fara a putea determina care e cauza si care e efectul, cred ca situatia in ansamblu este influentata de urmatoarele trasaturi:

1. Slugarnicia. Avem 3-5 modele in istorie de oameni care s-au ridicat, au schimbat ceva si nu au cedat pana la capat. Altfel, suntem obisnuiti sa induram si sa acceptam, viata trece intre o gluma si o balada.
2. Calcatul pe cap si nasul maro. De multe ori, sustinatorii sau chiar asupritorii au fost fiii neamului, bucurandu-se si aspirand la posibilitatea de a schimba tabara. Radacina acestui comportament se vede si azi in tolerarea incompetentei si in birocratizarea excesiva.
3. Neincrederea, lipsa de solidaritate. Oricand exista cineva dispus sa tradeze, din foame sau ura. Un stat opresiv functioneaza de minune cata vreme exista un nivel de incredere scazut. Propriii cetateni ii cladesc si sustin totalitarismul. 

Avem, asadar, un sistem care creeaza si incurajeaza cetateanul-sluga, care rareori se revolta. In cazuri exceptionale pana si intr-o societate de acest fel se atinge o limita, iar oamenii se revolta – aici vedem revolutii sau rascoale rare, care (platind un pret foarte mare) au adus doar schimbari marginale.

Si totusi, ce fac oamenii in asemenea situatii cand presiunea devine insuportabila, iar cei sub care se afla depasesc limita suportabilitatii. Greve? Revolte? Schimbari? Nicidecum. Romanii s-au adaptat cursului istoriei si fac ce stiu mai bine: supravietuiesc furand. De ce sa dea birul turcilor, comunistilor, perceptorului, fiscului? De ce sa li se ia in plus, fara a primi nimic in schimb? Nu exista un raspuns rezonabil, doar o actiune simpla: evitarea cu orice pret a birului – furtul. -> zoom in

Greva fiscala propusa in ultima vreme ca solutie e o utopie. In primul rand, este o ilegalitate evidenta/vizibila. In al doilea rand, presupune solidaritate. In al treilea rand, nu a functionat cu adevarat niciodata, niciunde.

Istoric, ne aflam in inca una din perioadele grele (si au existat din plin astfel de perioade). Tot bazandu-ne pe reactia istorica, romanii vor incepe sa fure (mai des si mai mult). Unii o vor face mai stilat, altii foarte brutal. Cu siguranta, prima victima este solidaritatea fata de stat si statul in sine. Cata vreme statul te trateaza ca pe o sluga si te abuzeaza, tu il tratezi ca pe un agresor hapsan – si nici nu se pune problema de solidaritate sau de un stat puternic.

Tot istoric, ne aflam in unul din cele mai bune contexte de pana acum. E regretabil ca si in capitalism ajungem sa fim sub unii si altii. E regretabil ca azi ne intoarcem in evul mediu, ca se incearca rezolvarea problemelor prin biciuirea slugilor si ca oamenii sunt impinsi la furt pentru a supravietui in tiranie.

Rezolvarea? Se pare ca la noi e foarte dificil ca statul sa lucreze pentru oamenii sai, nu sa-i trateze ca pe slugi. Nu cred ca o sa fim vreodata o tara puternica daca la prima criza ne intoarcem la baza: abuz si furt. E aberant sa credem ca avem o rezolvare rapida pentru o astfel de problema. Probabil ca cea mai inteligenta strategie este sa rezistam sistemului (macar pasiv) si/sau sa emigram. Vad din ce in ce mai multi prieteni care profita de (inca) libertatea de a se muta din tara si aleg sa traiasca o viata decenta – si nu pot decat sa-i felicit. Pana atunci, dorinta mi s-a indeplinit, s-au marit taxele si putem sa ne apucam de greva sau sa le platim…